Lovafone

Ce inseamna ''a simti''?

2012-02-26T10:48:00.002-08:00

Totusi..ce inseamna ''a simti''? Ma macina faptul ca la aceasta intrebare poti sa raspunzi ezitand ''e atunci cand simti ca simti''.Si tot o enigma ramane.Nu neg faptul ca nu simtim indeajuns ca sa simtim cu adevarat,dar accentuez ideea ca gandirea ne este in aceeasi directie,si ca sa simti,trebuie sa iti inlaturi ratiunea.De unde vin sentimentele? Si ce rol au ele pana la urma?Sa te distruga? Sau nu,nu trebuie gandit asa,sau mai bine zis nu trebuie gandit,ci doar simtit.Da,sentimentele nu trebuie sa le gandesti,ci doar sa le simti si sa nu te intrebi rolul lor.E ciudat sa simti cum sangele nu-ti circula si sa te trezesti cu zambete uitate pe fata.Avem tendinta sa ne mandrim cand simtim intr-adevar ceva,dar de ce apoi urmeaza prejudecatile? Ai tendinta sa regreti.Si asta numai pentru ca sentimentele au renuntat la tine,si tot razboiul asta intre tine si tot ceea ce gandesti,este numai din cauza egoismului.Te indoiai mereu de existenta unui microb inauntrul tau.De ce?Era datorita mandriei,sau a egoismului? Atat de mult se aseamana pe cat de mult se ignora.Nu vrem sa intelegem nimic din ce ni se pare ambiguu in viata noastra.Nu vrem sa percepem un lucru,care ni se pare strain.Ne e frica.Simti frica cu toata fiinta ta.Dar asta numai ca te gandesti.Pana la urma ''a simti''este consecinta lui ''a gandi''?Se pare ca da,caci altfel pielea noastra ar acoperi un simplu schelet uitat de soarta.Dar e de nepriceput faptul ca atunci cand gandim prea mult,parca nu mai putem simti nimic.Ne pierdem.Si unde ajungem?Ne pierdem in noi.Sunt carari mult mai intortocheate in propriul suflet,decat in altele,pe care vrei sa le descoperi,dar nu reusesti.Ai doar impresia ca nu reusesti,ca de fapt ajungi de la prima incercare pe drumul pe care vroiai.Dar simti ca nu poti,sau ca nu vrei.Si aici,alte enigme intervin de la asemanarea izbitoare intre ''a vrea'' si ''a putea''.Ne confundam rolurile in viata.Daca ceva nu a existat pana acum,nici nu va mai exista.Degeaba incerci sa ai increderea in cineva,daca pana atunci nu ai avut.Nu se poate,dar cu multe dulcegarii rafinate,ai impresia ca ai cucerit universul,cand de fapt ai reusit sa ajungi doar la ispita.Nu as aprecia nimic in viata mai mult decat faptul ca as putea face asta.A putea INSEAMNA totul,dar a vrea FACE totul.Dar mai intai trebuie sa intelegem si sa fim intelesi.Iar apoi,sa gandim si sa avem puterea sa-i facem si pe altii sa gandeasca.Si ultima data sa primim si sa stim cum sa ne daruim.Sa stim ce vrem e cea mai buna dovada de curaj.Curajul de a te lasa luata de avalansa.Depinde ce avalansa.

0% zahar.

2012-02-24T03:41:00.004-08:00

E atat de absurd ca niciodata nu ai stiut cum sa faci sa te gandesti numai la un singur lucru.Ramurile sufletului tau se clatinau in toate partile.Nu ai stiut sa-ti controlezi emotiile.Ai mii de ganduri si cu toate astea faci doar un singur lucru.Le tii doar pentru tine.Nu este indeajuns ca un gand sa-ti tulbure totul.Atunci cand ceva te bulverseaza si simti ceata in ochi,nu te sacrifica pentru orgoliul tau,caci pielea ta este stapanul unui suflet greu de cucerit.Egoismul pe care il porti iti indeparteaza sentimentele de inima si tu incerci sa lasi loc ridurilor pe fata ta.Nu incerca sa mai gasesti un motiv pentru orice,lasa totul sa vina de la sine,caci prin necunoscut iti vei gasi adevaratul scop in viata.Sa fii surprins este un lucru frumos,dar atunci cand te surprinzi singur ti se spulbera indoielile.Noi asteptam mereu ca ceva sa se intample,dar facem acelasi lucru in fiecare zi.Suntem nesatuli de viata,dar o criticam mereu.Ce suntem de fapt? Tu pentru tine ar trebui sa fii Regina,dar in cautare de ce?Dar niciodata nu am stiut ce cautam ,chiar daca am dat impresia ca stim totul.Nu stim nimic,dar nici nu trebuie sa stim.Daca te cunosti pe tine,inseamna ca stii totul.In momentul in care intervine indoiala,inseamna ca nu ai stiut sa apreciezi nimic,si nimicul include multe,chiar daca e relativ.Totul incepe cu iubire.Iubire de orice.Poti sa iubesti orice si esti fericit.Cat de absurd ai fi ca iubesti o anume pasare,un anume copac.Dar faci asta.E pasiunea ta.Nu trebuie sa fim lipsiti de pasiune,caci ea ne da startul la tot.O anume parte din tine e facuta cu pasiune,din pasiune,pentru pasiune.Nu te lasa absorbit de tentatii,dar traieste pe urma lor.Nu-ti lipi increderea ta toata pe spatele unui anume pasionat de egoism.Din cauza ca noi suntem manipulati si niciodata nu am stiut care e diferenta intre bine si rau si tot timpul am incurcat orgoliul cu dragostea,am ajuns acum la un punct in care totul ni se pare atat de simplu,pentru ca exista o obisnuinta pentru orice.O schimbare pentru noi ar insemna moartea.Nu stim sa facem pasul de dans potrivit,ci ne rupem picioarele pe stancile unor suflete cu greu uitate,dar nemeritate.Suspans,caci asta face totul in viata.Macar daca asteptam ceva,sa fim surprinsi pana la capat,caci oricum tot ceea ce vrem ,vrem ca sa irosim.

Rolling shadows of nights.

2012-02-12T02:04:00.000-08:00

''Iremediabila e greseala de a te lasa strivit''

A te lasa strivit de asteptare,a te lasa mangaiat de porii unei iubiri strivite?

Cand simti ca prin tine sangele tasneste ,inima o ia la fuga.Dar de cine fuge? Si de ce? Pentru ca probabil a asteptat prea mult ca tu sa-i pui coronita pe crestet.Asteptarea e dureroasa,mai ales atunci cand nu stii daca astepti asteptarea sau daca astepti acel nimic.Nimicul e relativ,dar niciodata nu stii daca tu esti CEVA,sau daca esti NIMIC.Prin tine curge praful dulce din care esti compus,dar daca stai cu capul in jos,ce se intampla?Unele lucruri par niste nimicuri la primul sentiment,dar de unde stii ca un nimic poate fi totul? Tu esti o fire complexa,inimaginabil de frumoasa atunci cand cascada sufletului tau curge prin ochii unei persoane iubite.Inauntrul tau se zbat litere care nu reusesc sa se lege,nu reusesc sa dea vreun inteles privirii tale melancolice.Atatea carti citite,atatea vieti poti sa ai.Dar atunci cand paginile cartilor si-au scurs literele pe pielea ta si pe coastele rupte intr-o imbratisare,atunci cand stai si de fapt astepti,dar nu-ti dai seama si atunci cand cresc solzi pe spatele tau,ce inseamna? Dar de ce trebuie sa gasesti un rost pentru orice? De ce nu lasi la urma urmei totul sa fie de la sine? De ce iti pui intrebari doar pentru ca ai impresia ca peretii iti vor raspunde? Tu esti propria ta hieroglifa.Nu trebuie sa te intelegi,trebuia doar sa traiesti prin tine.La urma urmei tot ce e inteles,e deja pierdut.Daca te lasi pierduta la minus infinit,risti sa nu risti.Tu ai limite,dar nu ai limita la limite.Esti intr-o cursa iremediabila a necunoscutului care pana la urma ajunge acolo primul .''Cioc-Cioc'',dar nu auzi,nu simti,nu tresari,nu zambesti.Odata demult vroiai sa stii unde se duce o stea cazatoare,dar de ce acum,cand tu ai cazut aici,nu ai vrut sa stii unde ajungi? Nu ai avut curiozitatea sa te descoperi,dar ai stiut un singur lucru,acela ca nu stii nimic.Si nici nu vrei.Nu ai avut de ales intre asteptare si necunoscut,dar totusi cineva a ales pentru tine asteptarea.Dar nu te-ai suparat,pentru ca surasul de demult era acelasi si acum.Deci,ai ramas aceeasi? Chiar daca ai asteptat schimbarea?Sau nu,probabil degetele de pe pianul coastelor tale au cantat la infinit pana te-ai transformat intr-o stalacmita.Si surasul inducea schimbarea.Dar schimbarea era deja demult in tine.

Vin sec.

2011-12-21T11:49:00.000-08:00

In suflet mi-e cerul tuturor
Dar cum se face ca tunetele imi sperie inima
O fac sa tremure.
Si stelele fara stralucire dorm suspinand printre ceata ochilor mei
Cand sufletul ti-e brazdat de sentimente amare,cand ''marea ta'' te inneaca
Cand pielea ti-e ruda cu ploaia
Ploaia,da,care iti ia lacrimile de pe fata si transforma in ceata gandurile tale
Cand totul te face fericita,exceptand momentul cand ai zis''totul''.
Totul nu intregeste totul,ci doar partea superioara a esofagului.
Respiri,inghiti.Ce?Sentimente?
Sa respiri prin ele? Sa le inghiti?
De ce ai face asta atata timp cat ele te inghit?
Ai muscat din mar cu gandul ca vei ramane cu gustul ala.
Ai vrut sa mai musti inca o data,ca sa-ti rosesti buzele de aroma lui dulceaga,dar nu ai stiut ca prima si ultima inghititura sunt cele pe deplin fabuloase.
Primul si ultimul gand
Primul si ultimul strop
Prima si ultima atingere
Prima si ultima noapte..
Si de-abia ma misc,ţop ţop

Iubim?

2011-12-11T11:54:00.000-08:00

"de indata ce cobori in miezul lucrurilor totul se face tandari. Apoi nu se mai misca nimic"

Ai daramat castelul,in care ne-am camuflat visele
Te-ai preschimbat din fapta in soapta..si m-ai lasat sa ii aud ecoul
M-ai asurzit cu deliciile iubirii,in timp ce sufletul ti-era secat
Paroxismul a fost atins..
Ce nevoie mai aveai de alte sentimente ?..cand totul este cucerit nu mai conteaza subzistenta ci doar victoria
Totul este sters si luat de la capat...folosindu-te de un alt suflet moale ce iti permite sa il folosesti
Sentimentele sunt praf de stele.are vreun rost faptul ca tu mereu si mereu uiti de ele,le uiti numarul?
Te uiti pe tine si vrei ceva ce sa cuceresti.il ai si acum ai facut tot posibilul sa uiti acel ceva in cautare de altceva!
In inima ta,ce ciudat,e un razboi de inimi.Te gandesti sa uiti,dar apoi uiti sa gandesti
Descoperi ca nu esti singurul care face asta , ci ca sunt si alte suflete ca tine care incearca sa se gaseasca, cautandu-se in altii . ai grija ca nimeni sa nu iti afle secretu, dar nu iti dai seama ca asta e de fapt conditia vietii. si iti cauti oglindirea in orice crezi ca rezoneaza cu tine. Nu te teme de esecuri, nu te teme de diferente, nici macar de discrepante.
Suntem diferiti, din fericire..
Cu totii ne formam musuroiul propriu cu care ne gadilam pe sub piele.Am ajuns la un punct cand totul reiese de sub fiecare por al matasii pe care o porti.Umbli prin vant,iti raman doar ochii.Restul,tu esti praf si orbesti alti ochi,care poate doar printr-o lacrima puteau sa spuna cata iubire daruiesc
Ea vroia ceva mai mult decat o viata poate da.
El iubea ceva mai mult,faptul ca ea era imposibilul tentant de la fiecare colt al privirii.

(by Te Ou&Andreea Pau)

Clădim.

2011-12-09T08:12:00.000-08:00

In apa seaca a sentimentelor iti inecai privirea
Si atunci,dar nu acum,acum dar nu atunci
Valul rosu de iubire te avanta intr-o furtuna
Si cum tu,un singuratic,vorbeai cu caracatita unui suflet fad
Doreai.
Dar ce doreai cand monstrul apei tale iti sufoca atat de usor trupul doar cu o atingere intepatoare?
N-ai stiut ce cautai.
Ai aflat unde cu greu vroiai sa-ti pastrezi inima.
Te-ai infrigurat si ai iesit din mare.
Furtuna,in spatele tau fiind,ti-a cladit un castel peste care nu puteai sa treci
Cu care nu puteai sa te joci
Nu puteai sa vrei
Nimic.
Chiar nimic din ceea ce faramele de nisip iti datorau.
Erai un simplu om,cu genele pe spate
Cu un singur gand,cu fulgere de noapte.
Plecai zambind spre gara indurerata,
Si iti vedeai doar pasul care te ducea
Acolo.
Iubeai,dar nu stiai,caci erai acoperit de mare
Vedeai dar nu simteai
Ca monstrul te musca.
Uimit de un deliciu pe care-l tot gustai
Ai fugarit o scoica,spre malul de-l visai.
Albul unei dimineti de-a ta te-a adus
Undeva,dar nu aici,
Peste poate,undeva.
Niste dinti
Cu zambet mare
Cand cu ochiul ti-au facut,
Ti-ai retras incet privirea
Si-ai plecat sa iei o gura
De iubire-adevarata,
De iubire infrigurata,
De iubire monstruoasa.

Si uite asa
E moale pielea ta ca de catifea,
Dar din pacate vine bine doar peste PIELEA MEA.

Fata cu sufletul de foc

2011-12-02T11:38:00.000-08:00

Cand e vorba de o imbratisare,mi-as mai atasa inca o pereche de maini,ca sa cuceresc lumea cum trebuie.

Strangand in brate aerul,reusesti cel mult sa te sugrumi.Te ineci cu praful care iti incape numaidecat in fiecare fir al pielii tale.Chiar daca niciodata nu recunoastem ca suntem facuti numai din pulbere,reusim sa fim cobai pentru niste sentimente amarate.De ce cand iti sopteste cineva ceva,simti ca esti atat de curat?Pentru ca exista si momente ,cand praful iti sterge sufletul.Iar atunci cand iti pui inima la pastrat nu faci nimic altceva decat sa o gasesti peste ceva timp plina de praf,ingaurita de molii si cu putin miros de ''aer inchis''.Daca ai ceva bun,de ce sa nu-l folosesti?Suntem facuti sa gandim asa?Nu,doar ne impunem asta.Nu incerca sa mai stergi din cand in cand praful,nu te mai da cu parfum,caci nu rasare niciun zambet pe fata ta,atunci cand inauntrul tau isi are casa o cobra.Iti e frica de serpi,atunci fie-ti frica si de tine.Nu uita ca esti prizonierul sentimentelor tale.Nu ezita sa musti din mar,doar pentru ca are coaja urata.Uiti mereu si mereu ca totul se rezuma la gust,si nu la indigestia de dupa.
Priveste chipul care te-a zarit.De ce in ochii lui te vezi pe tine?Uita-te in acea''oglinda''.Iti place de tine?Prin el?Cum se vad ochii tai prin ochii lui?Cat de ciudate sunt gandurile care te duc la alte ganduri doar prin niste ochi.Ei sunt totul.Acolo vezi orice.Da,vezi.Vezi,cu ochii vezi.Cu ei faci totul.Chiar si cu ei simti.Si atunci cand te destrami,incepe sa ploua.Iar acum praful s-a dus.Dar niciodata nu e prea putin ca sa spui asta.Esti facut din pulbere.Te nimiceste orice scancet,orice gest,orice privire.Si cu toate astea,tot incerci sa cauti ceva in tine opus pulberii.Gandurile isi maresc debitul si nu stii ce sa faci cu pielea moarta care iese la suprafata.Iti cresc spini?Traiesti o viata de care esti mandra,dar nu ai fost niciodata atat de mandra incat sa spui asta.Si nimic mai mult,decat niste fulgi reci nu iti pot racori sufletul,in asa fel incat sa nu mai simti caldura inimii tale.Scoate-o de la inchisoare.Nu e locul ei acolo.Nu uita asta!Dar mereu zici ca nu o sa uiti,si te trezesti din cauza unor batai interminabile.Cine te cauta?

2011-11-02T05:54:00.001-07:00

Poate..noi!

2011-09-21T08:59:00.001-07:00

Noi?Ce suntem noi,de fapt?Poate ca deseori te intrebi asta,atunci cand iti freamata trupul cand iti descoperi chipul in reflectia unor priviri.Poate ca niciodata nu ai stiut cum sa-ti controlezi falangele,apuci zambete cu ele,apuci inimi,si nu ramane decat un tremurat care te ingrijoreaza atunci cand patrunde neinteles prin pielea ta.
Te surprinzi uitata in noapte,iti analizezi fiecare picatura de sange care iti curge prin vene,simti acel drum serpuit prin tine si ramai acolo pistruiata de fiecare stea care iti ingradeste fata.
Confuzia de care nu scapi nu e a ta,tu esti a ei.Te-a prins in plasa,ti-a facut nod si acum,mai fa tu un nod.Tu esti o fire sensibila,ai un ocean in care ti se adancesc gandurile.Niciodata nu ai stiut de tine,nu ai stiut cine esti,si atunci cand ai vrut sa afli,ai ajuns pana la tarm.Nu stii sa inoti,nu te scufunda in tine.E cel mai grav sa te simti pierduta in propriul corp.Adu-ti aminte mereu de niste sunete usoare pe care sa le ingani cand nu stii ce vrei.Uita-te pe geam la vantul acela,da,te ia..usor,dar lasa-te pe aripile lui.Vei ajunge acolo unde vrei de fapt,dar nu stii sa arati asta,nu vrei sa stii pentru ca mereu ti-a placut sa surprinzi usor cu minciuni indulcite.
Cand zici''eu'',la ce te gandesti?Fiinta asta in care suntem inveliti ne minte,ne minte vesnic.Nu,nu esti un''eu'',esti un''tu'' infinit.Infinit de emotii si brazdat de gusturi ascunse.

Incandescent.

2011-09-06T12:37:00.000-07:00

"Totul depinde de timp. daca nu rezolvi problema asta chiar acum, cat esti tanar te prinde viata si te macina pe dinlauntru si intr-o zi te trezesti batran, iar in ziua urmatoare te trezesti pe patul de moarte si atunci e prea tarziu ca sa mai incerci ceva. Trebuie sa cauti asta acum cat esti tanar. Asta e o problema de tinerete..- ce trebuie sa caut ? - sa scapi de timp. sa iesi din timp."(Mircea Eliade)

Oare timpul ne macina toate sentimentele care cu greu ne conving sa fim noi?Dar nu avem timp sa fim noi,de asta cand spui''sunt grabit'' simti ca esti intr-o continua alergare pana la tine.Dar nu reusesti caci cineva ajunge inaintea ta..la tine.Nu pot sa-mi inlatur placerea aia catastrofala cand zambesc ca si cum copilul din mine ar face asta.O clipa daca incep sa gandesc,incet-incet mi se spulbera cutele zambetelor de pe fata.Se retrag zambetele si in acelasi timp se ingrijoreaza ochii.Privirile incep sa-si formeze constelatiile cu care orbesc mii de alte priviri,cu care nu stii ce sa faci mai intai,sa privesti sau sa nu clipesti.Este acolo undeva in mine o lupta.Niciodata n-am sa inteleg cine cu cine isi numara coastele,dar am sa stiu mereu ca acele coaste ale mele vor fi salvate intr-o imbratisare.Tensiunea dinauntrul meu imi precipita iluziile ,cand eu,una,adulmec neincetat aroma unor sperante care nu spera.Daca ele nu,eu.cum da?Cu mintea bulversata,cu totii asteptam ceva care se pare ca nu se va intampla vreodata.
Sunt atat de sigura ca noi nu traim prin timp,ci noi suntem timpul pentru timp.Noi suntem doar o sfoara,el se agata ca vrea echilibru.Noi nu vrem si ne sfasiem cu totul.

Imbratiubitoare.

2011-08-01T14:12:00.000-07:00

Stelele iti lumineaza parul.Zambesti neincetat cand te vezi singura adancita cu tot trupul in firisoarele de nisip care iti macina gandurile.Aerul rece trece suspinand pe langa tine,pentru ca tu mereu ai fost cea care atrage caldura.De ce te lasi purtata de valul asta care te ia si te duce acolo unde stii bine ca nu credeai vreodata ca o sa fii?Pentru ca nu credeai in imposibil dar imposibilul credea in tine si uite ca ati ajuns la un punct comun.Ai mers pana la mal,ai atins apa si o scoica a ramas pe piciorul tau.De ce tocmai scoica aia?Trebuie sa iti fie drag de ea.Semnifica multe.Ea a incercat cu cateva minute in urma sa te previna,sa iti spuna ca vine,dar nu ai crezut nimic.Inainte ai facut tot posibilul sa incerci sa te concentrezi doar asupra unei dorinte,dar ridurile de pe fata ta au lasat urme adanci de la cat de chircita iti statea inima cand te gandeai numai la o privire.Una singura.Dar atunci cand iti doresti cu adevarat ceea ce vrei,nu mai realizezi cat de mult iti doresti.Si nu uita.Se intampla!
Lasa-ti penele iubirii sa-ti fluture pana cand simti ca esti gata sa-ti iei zborul.Nu inchide ochii cand soarele iti intra in ochi.Nu te mai stramba cand vrei sa te uiti la luna,caci daca tai o bucata din luna si ti-o pui pe piele,constelatia inimii tale va aparea numaidecat pe pieptul tau.Iubeai sa fii iubita si vroiai sa mai zica si altcineva acelasi lucru.Dar daca ziceai''vreau sa fiu iubita'' si inca cineva mai zicea acelasi lucru,cui i se indeplinea dorinta?Amandurora.Si uite asa totul urma sa fie din ce in ce mai frumos.Caci o urma a unor degete a ramas adanc ingropata acolo,pe nisipul rece,atunci cand soarele si luna erau in acelasi timp pe cer.Atunci cand cerul era imbujorat in obraji.Si multe degete mai misunau pe talpile altor persoane.De-asta simti ca te gadila nisipul.
Porneste-o in larg.Sa-ti desfaci aripile de albatros si sa te duci sa faci dragoste departe,la alte latitudini.

Pink Floyd - Wish You Were Here

Asculta mai multe audio diverse

Nimeni nu stie de ce.

2011-07-17T12:51:00.000-07:00

Ma minuneaza faptul ca interiorul nostru ne surprinde mereu cu lucruri la care nu ne asteptam niciodata,la care nu visam sau nu vrem sa ne gandim ca am putea face asta.
Viata este un intreg scenariu,un intreg amalgam de sentimente pe care ni le contractam in momentele cu o splendoare asuprita.
Nu suntem niciodata atenti la viata din jurul nostru,visam incontinuu si totodata filmam un alt univers,pe care il putem stapani.De ce nu traim prezentul niciodata,ci doar traim ca prin vis ,nu ne amintim nimic concret si ne tulburam sufletul cu mii de imagini nisipoase.De ce ne framantam viata si dorim din ce in ce mai mult cand noi nici macar nu stim sa apreciem prezentul,ci doar traim in visare eterna,cu care ne hranim pe noi si chiar pe cei de langa noi.
Evitam timpul,ne suprapunem gandurile si cerul gurii ingradeste constelatia sufletului nostru,stele care cad adanc pana in el.De ce suferim prin timp?Ca sa ni se para o infinitate?De ce nu apreciem cu adevarat ce e frumos si tu,cel din fata mea de ce nu stii sa plangi?Sa plangi cu tine insuti nu inseamna nimic altceva decat sa ai increderea necesara in tine ca nu vei ceda asa usor.Nu te lasa singur in lacul viu,nu stii sa inoti,nu stii sa-ti mentii rasuflarea,ca si cum sufletului tau i-ar trebui o supapa.Nu lasa dragostea sa plece fara lacrimi,macar atat iti lasa in urma.Nu zabovi la lucrurile cu care stii foarte bine ce sa faci,dar nu ai puterea necesara sa-ti hranesti realitatea.Dragostea este aici si,pentru o clipa-doua iti da impresia ca e a ta,ca poti face ce vrei cu ea,dar nu e asa.N-o stoarce de tot,caci broderia zambetelor tale lasa aerul sa intre prin porii unei iubiri de irosit.
Ai fost mereu dispus sa faci din oameni niste insecte care mananca pielea altora si care ingauresc inimi,facandu-le numai bune de atarnat in perete.Bataile inimii noastre mereu devin limbile unui ceas greu de controlat,greu de imaginat,greu de oprit.Tu,fiinta groaznica,ai dat tot ce ai avut mai bun cuiva care nu avea nevoie de ''cadourile tale'',te-ai lasat plutind in lacul viu,lacul unde ai invatat sa inoti,iar apoi te-ai scufundat si ai ramas uitata acolo undeva,unde totul se termina,caci tu nu ai stiut cat de adanca poate fi dragostea daca nu te ancorezi cum trebuie in ea.Tu doar ai zis ca vrei sa plutesti.Dar se pare ca ai plutit doar tu,nu si inima ta.Ai grija de ea,si asta nu inseamna numai sa zambesti atunci cand simti ca poti face orice.Ai grija de ea,in sensul ca n-o mai lasa sa-i creasca spini.Ingrijeste-o pana devii TU o vagauna greu de patruns,usor de admirat,greu de calatorit prin ea.
Arata-ti coltii in fata oamenilor cu care nu stii ce sa faci,pe care ii cunosti indeajuns incat sa nu le zici doar''salut''.
Nu deschide usa aceea acelui cineva care are impresia ca tu esti''non-stop''.TU ai ganduri care curg''non-stop'',dar gandeste-te ca,chiar daca uneori atunci cand tu gasesti o usa deschisa nu inseamna ca vei gasi pe cine vrei inauntru.
Treci strada.Poate gasesti acum un motiv pentru care nu mai e nevoie sa ocolesti totul ca sa ajungi la destinatie.FOC!FOC!FOC!

Tragedia inimii.

2011-07-01T11:22:00.000-07:00

De ce acum esti in razboi cu lumea?Sentimentele tare fierb si nu stii ce se intampla,nu stii incotro s-o apuci.Nu te mai privesti in oglinda si pasesti cu viteza luminii.Se intampla ceva.Afara ploua.Nu ,nu vreau sa aud ca ploaia e de vina.Cand ploua,tu suspini.Tu esti o catastrofa pentru lumea asta,iar inauntrul tau este tragedia.Tragedia..acel sentiment pe care nu ti-l poti explica.Uneori nici nu-l mai simti,dar stii ca e.Caci catastrofa se vede,o vede fiecare din noi,pe cand tragedia nici macar tu nu stii unde e localizata.In orice caz,sufletul tau sufera.Inauntrul tau ..nu vezi ca a izbucnit un incendiu?Arunca apa,cheama pompierii,e grav.Chiar nu vezi asta?Atunci,de ce nu simti?Nu esti infierbantata?Sau confuzi acest sentiment?Da,il confuzi..si te crezi indragostita,pregatita de lucruri monotone.E grav.Esti o catastrofa.Iei foc.
De ce suspini?Nu stii de ce,asa e?Tragic.Tot ce se intampla inlauntrul tau e tragic.Starea asta pe care nu poti sa ti-o explici te ameteste,iti da fiori si ganduri nespuse,iti inlatura increderea.Esti o catastrofa.Nu simti ca e inundatie in sufletul tau?Lacrimile te-au invadat,doar inauntru,chiar daca pe dinafara zambesti..un zambet in coltul gurii ,las-o balta.Da,chiar balta e in sufletul tau.N-ai vazut tragedia asta,doar ai simtit-o,dar nu ai stiut ce ti se intampla.Ai crezut ca e vis.N-ai stiut ca esti in razboi cu lumea.Ai suferit,fara sa stii de ce.Avalanse,cutremure,inundatii,incendii ti-au prapadit imensul castel construit cu ajutorul zambetelor,imbratisarilor si pasilor marunti.De ce ai acceptat asta?Da,corect.Nu ai stiut,nu ai realizat.Dar ai simtit.Bine,nu stii ce anume.Dar stiai ca simti ceva.Ceva rau.Ai acceptat asta?Da,dupa cum sa vede.Esti o catastrofa.
Esti o catastrofa.Fa-ti reguli de prevenire a incendiilor si a cutremurelor,nu mai inainta in viata fara sa stii de ce simti un anumit lucru.Lamureste-te.N-o mai lasa balta,caci uite,tu acum ai contribuit la formarea inundatiilor majore,cum si tu ai primit asta,asa ai si dat mai departe.De ce?Te-ai simtit nimicita,vrei sa-i nimicesti pe toti?Te-a depasit un sentiment,dar nu ai stiut sa-l pansezi,tu ce ai facut?L-ai facut cadou,asa batjocorit,si uite asa..ai dat ''boala ''ta tuturor.
Esti o catastrofa!

Iarasi..

2011-06-29T13:14:00.000-07:00

Lasa-te adanc ingropat de iubire!
Nu parasi ceea ce te dezgroapa brusc din singuratate!
Timiditate
Pur adevar
Simpla emotie
Iubeste orice.
Ingana acel cantec.
Ploaia suspina pe langa tine.Alatura-te ei!
Iubeste ceva ce numai tu stii ca poti face asta!
Asteapta o umbra!
Umbrele semnifica totul.Stii ca exista ceva
Iarasi acel ceva..
Iarasi urme,umbre,necunoasteri
Gandeste-te ca te parasesti..pe tine insuti..
Nu ,nu face asta.Te nimicesti singura!
Lasa-te purtata de siragul acela de oase care te-au leganat in noaptea plina de zambete
Nu uita nimic.
Nu suprapune sentimente
Nu-ti imagina ca-ti imaginezi.
Uimeste-te singura!
Nu lua in brate ceva ce e prea imbarligat!
Te incurci in ''ate''!
Vorbeste cu peretii!
Te asculta mereu.
Iti zambesc.
Ai vazut ca atunci cand stai cu ochii-n tavan,vine un moment cand incepi sa zambesti?
Da,exact..tavanul stie cum sa te faca sa razi.
Scalda-te in Oceanul Inimilor.Stii unde este?La nord de Marea Nordului
Hai,ia-ti la dans sufletul!

Coldplay - Violet Hill

Asculta mai multe audio diverse

Niste pene.

2011-06-28T03:04:00.000-07:00

Marile suferinte sunt monotone,fara pic de grandoarea cuvenita.Te intorci in tine atat de opac ca si inainte.Nu esti strabatut de nimic esential.Sangele il vezi curgand prin gandurile tale,simti cum inima iti ia foc,chiar daca mereu,mereu o hranesti cu gheata.De ce atunci cand astepti de ani buni sa intalnesti persoana scumpa tie,care te-a nimicit si ti-a dat un strop din el,de ce cand il intalnesti te surprinzi inert si il asculti cu greu,te superi ghicindu-te cat esti de neutru,de lenes,de adormit.
E ciudat acest dualism,in vesnica lupta.Vrem acel ceva care sa ne descopere,sa ne scoata din cercul ingradit,iar atunci cand ceva-ul ne suprinde ,ne chircim indurerati.Suntem lasi.Ne neutralizam.Ne intoarcem la purul adevar.De ce sa fim plini de adevar?De ce vrem acest adevar cand nici macar nu stim ce sa facem cu el?Dar asa se intampla cu fiecare dintre noi,ne ascundem ,preferam sa''cautam'' indelung un lucru,decat sa tinem in brate ceea ce ne este sortit.
Nu ni s-au evitat marile dureri si marile neintelegeri,marile bucurii si marile sperante si nu ni s-a ascuns intelegerea lor.Dar nu vrem.Sa intelegem,sa gandim.
Penele timpului nostru ne gadila zi de zi,iar noi tresarim,dar doar atat.Schitam un zambet minuscul,caci avem impresia ca suntem plini de suferinta,si destinul ne este invadat de oarecare ''ganganii'' care ne ciup pielea sensibila.Nu te panica,sangele pe care il simti prin tine,strabate mii de ganduri,mii de sperante,dar la un moment dat isi mareste debitul si tu te simti plina de iubire.Rosu.Iubire?!
Tot ce e mai bun din noi il dam oamenilor care nu au ce face cu darurile noastre.Cateva minute,cateva zambete,cateva maini intortocheate,cateva sunete frumoase.Astea ne fac pe noi sa ne pierdem.Sa ne pierdem in noi,caci atunci cand a venit timpul sa te pierzi in tine,te pierzi in tot.Nu ajungi la o concluzie si repeti un algoritm de mii de ori.Nu stii ce sa faci cu tine,nu te intelegi,nu intelegi pe nimeni.Esti pur si simplu o papadie.Toti au suflat,tu zbori in vant,fara teama de necunoscut.
Te pomenesti cu o vara in tine,te surprinzi mereu cantand si zambind fara sa stii de ce.Te minunezi cand te gandesti ca timpul trece fara o masura anume,te incarci cu speranta ca tot ceea ce e frumos se intampla.Si numai asta se intampla!Chiar daca acum tu te crezi adancit in singuratate,asta iti este fericirea.Asta e frumosul tau.Ceea ce e opus,iti e necurat.
Strange in brate cat de mult poti clipele cand raul si binele se strang si ele in brate,cand zambetele iti sunt uitate pe fata,cand tremuri tot atunci cand doar cu gandul esti acolo,cand incetinesti pasul ca sa nu ajungi la timp,cand te strecori prin mintile altora si cand totul se lipeste de tine.Fii tu timpul care sa te zboare prin tine si nu numai,fii tu nisipul de care sa fii calcat,caci e o placere.Tu arzi,celorlalti le e frig.
Iubesc sa iubesc.Orice.

O voce.

2011-05-31T12:28:00.000-07:00

Ma hraneam in fiecare zi cu gandul ca ploaia imi spala trupul,ca picaturile de ploaie vor fi ca niste diamante pe pielea mea.O piele care ar prelua totul,pielea neteda si fragila,cu zgarieturile unui trandafir uitat in tine.O piele sugativa.O piele care soarbe totul.Ma mangaie iluzia oglinzii pe pielea mea,te vezi in mine,patrunzi si inima mea se scurge prin piele,caci multa fericire,numai santuri mi-a adus.Cu mirosul de iasomie,de portocale,de cirese,e ceva senzual care sterge,repede,orice idee de moarte,sunt in frumusete,impotriva mortii.Toate valurile astea de arome nestiute peste mine,toate legaturile astea.Nu ,nu ma scufunda.Mi-e rusine de tacerea mea,si cu toate astea,ma ascund.Dar in alta tacere.Culoarul ochilor mi se pare infinit,vad imagini peste imagini,prin retina altor ochi.Imi fac inventarul fobiilor mele,ma framant de a descoperi lucrurile care ma framanta.Nu exista niciun zid intre noi,sunt imediat in dorinta.Acum ma arunc,caci sunt agatata doar de o creanga,prea firava,pentru a-mi rezista.
Erau odata niste ochelari care permiteau sa vezi prin haine,eu insa vad prin piele.Sub chipul tau,sub zambetul tau sunt oasele maxilarelor care se muta dupa sentimentele tale.Muschiul inimii tale se chirceste acolo singur,ca si cum l-ar ploua.Se fereste.De ce nu ii place ploaia?
Sub palma ta,iti vad falangele incordandu-se si strecurandu-se prin porii unei iubiri.Sub ochii tai,sunt doua hauri care ma fixeaza.Sub pielea ta sunt niste cartilagii albe.

Traim intr-un vid.De ce avem limite?Suntem ca o musca ,care moare din cauza marii ei singuratati.Nu ca suntem singuri,doar ca suntem prea singuri prin noi,caci avem limite.Trupul nostru este conturat.Dar niciodata nu s-a stiut daca gandurile,dorintele sau frustrarile ne ofera limitele.Neantul nu exista,ramane mereu ceva din materie,ea se recicleaza,un trup nu dispare niciodata cu adevarat,din el ramane mereu o spuma.Iata ce ramane din existenta.o marunta carne vegetala,un clei marunt care se amesteca cu pamantul,care-l hraneste,care se hraneste cu el.

Si pielea ti-e ruda cu luna...

Camp de maci.

2011-05-25T06:54:00.000-07:00

Iubirea ne mananca timpul?Sau timpul ne mananca iubirea?

Dar de ce hranim timpul cu arome de nerabdare?Oare timpul ne lasa sa respiram sau noi respiram prin timp?

Inchisoarea sufletului meu nu ma lasa sa primesc alte suflete.Nici sa le cunosc.Dar nici nu vreau.Nu vreau sa-mi spulber visurile doar cu esecuri anticipate.Vreau sa traiesc prin prisma unei vieti decolorate.Doresc din toata inima sa dau franturi din mine pe o geana aruncata in vant,vreau cu toata puterea sa-mi cladesc castelul de nisip mult-asteptat.

Rasuflu usurata cand sorb priviri,adorm prin ele si ma framant cand trebuie sa ma descopar acolo, de unde tu ai cazut.Acolo unde simt ca lumea-i doar a mea,iluzia aceasta ma face sa indur durerea minutelor pierdute pe un munte pe care mi-am sfidat puterile si mi-am incercat dorintele,acele dorinte in care ma rugam sa ajung undeva departe,caci pasare sa fiu,nu m-as supara.

De ce toate cuvintele zboara si noi nu zburam?Noi nu suntem cuvinte?Ele zboara si ne golesc.Ramanem nuli,lipsiti de sentimentele care ne omoara si in acelasi timp ne fac sa spunem ca suntem vii.Cu toate ca iubesti,te gandesti ca ar fi mai bine sa fii iubit.De ce ai aceasta asteptare cand de fapt nu stii niciodata ce indura acest sentiment?Dar niciodata nu ai stiut sa-ti raspunzi la unele intrebari.Devin enigme.Tu esti o enigma,te incarci numai cu asteptari,dar oare si celalalt face la fel?Da,chiar la fel.Si tocmai de-asta nu ne intregim si nu stim sa pasim.Ne leganam si cadem.Pana la urma,cazi in timp.Timpul nu e nimic altceva decat pedeapsa faptului ca nu ai stiut sa iti pastrezi tot ce ai avut mai bun.Acum,cu iubire,fara iubire,ramai acolo!Nu am renegat niciodata faptul ca un copil nu stie sa-si aiba grija de propriile jucarii.Dar reneg faptul ca noi,cei lipsiti de esenta,nu stim sa avem grija de propriile jucarii,de propriile dorinte,doar ni le azvarlim in noi,le dam drumul fara pic de grija,caci Cutia Pandorei ramane misterul,propriul nostru mister.

Spune ''nu'' pana cand cea mai mica ispita te va face sa zici da,fara dar si poate,spune tare,tipa si adormi in ritmul asta!

Pana nu auzi un ciripit,lasa-te usor pe geana unui nor,iar atunci cand o armonie de note te va face sa clipesti abundent,strecoara-te pe sub pleoapele norului.Altfel,te va ploua!

Largul marii.

2011-05-07T13:33:00.001-07:00

Din cate adevaruri sunt compusi oamenii?

Stiu doar ca supravietuiesc numai prin iubire.Doi cate doi.

Sir indian.

Cate coaste ti se rup cand ma strangi in brate?

Ma descompun .

Da,si te construiesc eu.

Un deget ma gadila.

Nu,era doar vantul.

Ma vezi?

Nu,te simt.

Stinge lumina,mai lasa doar o raza.

Inchide geamul.Doar o privire.

Prietenii mei sunt fluturii.Ma afund in fericire.Sorb polenul din ochii tai si ma plimb pe drumuri necunoscute.Eu si fluturii.

Ma gandesc ce ar fii daca si eu as fi un fluture.Si cand se termina ziua,unde sa ma duc?

Traiesc putin.

Doar putin sa-mi prelungesc viata.Vad niste maini in aer.

M-ai prins.

Ochi de rechin.

2011-05-01T02:45:00.000-07:00

Suntem intr-un cerc,cu totii.Suntem fara scapare.Nimic nu ne ajunge,cand ne spunem ca vrem ceva.Avem o viata in care nu se intampla nimic,dar totusi atat de multe.

Prin mine se plimba un fluviu nemarginit,care face parte din acel tablou,pe care ani la rand l-am avut agatat pe perete.In acest fluviu se ineaca, adesea oameni..oameni care nu au stiut sa-si invinga ispitele si care au zis ca isi spala aici sperantele.Oare ce ma face sa zambesc cand stiu ca acei oameni erau,dar eu nu ii cunosc?Nu,nu imi e frica de necunoscut.Iubesc necunoscutul.Imi place sa-l am in brate si sa-i simt transparenta.De ce trebuie sa cunoastem iubirea,cand noi cand o intalnim,ne framantam si ne leganam pana cadem?De ce trebuie sa mai cunoastem ceva ,cand necunoscutul ne ofera totul?De ce nu-l iubim ?De dor.

Totul se intoarce acolo,totul se indreapta acolo,si apoi se indreapta impotriva mea.Ma strecor ca sa scap,ma framant ca sa ma obisnuiesc.Astept cu nerabdare momentul cand vom fi inimaginabil de rai,rai cu noi insine.Nu ne apreciem cu nimic.Trebuie sa ne criticam ,ca sa ne descoperim.

Am pierdut forta de a astepta.Nu mai pot sa stau pe loc,viteza vietii mele a intrecut-o demult pe a ta.Tu,care nu te descurci cu vaslele.Te-ai inecat.

Aceasta singuratate iti deschide calea catre un alt sentiment,spre libertate,spre libertatea omului,spre libertatea de a alege.Eu sunt cea care imi aleg viata,acolo,unde te afli tu acum,nu mai e o viata secreta,e o indepartare a vietii mele de o alta,alunec,incet si ma recunosc in ceea ce ar fi mai putin de recunoscut,ma simt atat de bine,atat de aproape de mine.

Te visez plutind.Caci te-am lasat sa plutesti prin mine.Din mila.

Mereu revin aceleasi cuvinte.Fara rost.

Ma lovesc crengile tale si in mine cresc buruieni,caci sentimentele mi le ignor,dar padurea din mine se adanceste langa fluviul dorintelor mele nemasurate.

Inima imi e inafara coliviei ei si nu-mi doresc decat sa aud un ciripit.

Nirvana - Heart shaped box

Asculta mai multe audio diverse

Et voilà

2011-04-28T12:29:00.000-07:00

Ai vreo pasiune secreta?Colectionez fluturi.Da,in stomac.

Floarea din ochii tai ma parfumeaza,imi inlatura orice gand urat si ma face sa vreau.

Ce sa vreau?Nu stiu.Si eu ma intreb uneori ca atunci cand zic asta,nu ma gandesc la nimic.

Frumos nimicul.

Dar nu il iubesc.

Il vreau,doar.

Cand zici''aici'' te gandesti la aproape,la ceva sigur,de incredere,dar punandu-ti intreaga incredere in acest''aici'' vei realiza ca farmecul sta numai intr-un frumos''departe''.

Sunt departe.Mereu.

Il vreau aproape pe acest departe.

Nu stiu daca simt vreo dorinta .Nu stiu daca am resentimente.

Ramai cand cu un chip alb,cand cu chipul sarutarilor mele imaginare.

Sunt coplesita de aceasta poveste.

Te privesc si nu pot sa fac inventarul pielii tale.Ai alunite?

Constelatia aceea in forma de suflet ma adoarme.

Nu ma trezi.

Te temi de noapte?

Lasa-ma pierduta..in noapte.Intelegi? Lasa-ma.

Niciodata nu ai suficienta iubire.Ma sufoci!

Trebuie sa te sfarami,ca sa te cladesc eu din nou.

Cand vin la tine,pastrez ideea unei confesiuni.

Sunt pe drum.Ma astepti?

''-Nu.Te gasesc.''

Nimicul nostru.

2011-04-24T06:49:00.000-07:00

Vin la tine pentru ca am ganduri rele.Sufletul meu se mistuie,sunt asediata.Gandurile rele se fixeaza pe trupurile oamenilor pe care ii iubesc sau pe trupurile oamenilor pe care ii doresc,imi spun ca si povestea ucigasilor incepe asa,incepe noaptea,pana dimineata.Mi-ar placea sa scap de creierul meu,mi-e teama ca nu cumva crima mea sa se intample asa,ca intr-un vis,intr-o stare pe care nu as mai controla-o.Nu am venit aici ca sa te seduc si daca nu plang inseamna ca spaima mi-a luat lacrimile.Vreau sa inaintez.

A inainta inseamna oare a cladi?A inainta inseamna oare a iubi?A inainta inseamna oare a uita?Nu stiu cum sa spun mai clar ca nu am urat niciodata aceste ganduri,care de altfel imi fac rau,ma incita si ma strecoara prin pielea altuia.Vreau sa devorez timpul,nu-mi place sa stau pe loc chiar daca ma doare trupul.Nu pot sa stau impietrita,sa vad cum toti,nemiscati,isi sorb privirile,nu vreau sa imortalizez placeri nestiute,vreau doar sa-mi incarc visele cu acea aroma dulce.

Sunt dependenta de imagini,care par sa vorbeasca despre mine fara sa ma numeasca insa vreodata.Mi-e frica de mine pentru ca nu mi-e frica de ceilalti.Un ''eu'' din mine strabate mult ca sa ajunga acolo unde un''eu'' din tine ma stropeste si imi inunda gandurile.Acele ganduri,da.Inundatia aceasta dinauntrul meu,paradoxal,iti spala tie creierul si nu te lasa sa-ti acoperi sentimentele chiar daca tu,ca un inabordabil,te ascunzi sub masca indiferentei.Te simt.

Sunt invadata.

Inainte scriam in capul meu,apoi am avut cuvintele,spirale de cuvinte,ma sufocam in ele,ma hraneam cu ele.Personalitatea mea s-a format de la acest limbaj,de la acest limbaj pe care il am.

Nu vreau nimic altceva decat sa stiu ca drumul spre inima mea este in zig-zag.Vreau sa te pierzi.Sa te ratacesti.

Suntem imbratisati de praf.

2011-04-19T12:35:00.000-07:00

Oare ne-am gandit vreodata cum ar fi sa ne rasturnam viata?Ma gandeam doar o secunda la asta,dar in acea secunda parca mi se incalceau ideile.Nu suntem capabili sa renuntam la lucrurile pe care le numim vicii,nu suntem interesati de noutate si nu stim sa acceptam decat ceea ce nu este mai bun pentru noi.O rasturnare de situatie poate ca te-ar face pe tine,din rasfatat si vulnerabil,o fiinta pe care pot s-o mangai.Suntem doar niste inhalatori de ''posibil'';de ce nu ne putem sacrifica pentru ceva''imposibil''? Hai sa ne imprumutam vietile,sa gandim cu mintea altuia,sa nu facem totul doar pentru ca noi traim cu impresia ca suntem facuti numai sa respiram.Mi-as imprumuta viata,mi-as imprumuta sufletul,dar inainte de a-mi sapa in minte si a-mi gasi multe motive pentru care nu as face asta.Vreau sa fac cat mai repede,caci altfel esuez.Suntem facuti numai din esecuri,caci facem totul prea tarziu.Din moment ce tu acum simti ceva,de ce trebuie sa stai sa ceri parerea tuturor ca sa realizezi mai tarziu ca era bine sa faci ceea ce ai simtit atunci? Gandim in nestire,chiar atunci cand nu trebuie.Poate ca daca suntem cu capul in jos,uitam sa mai gandim.As incerca pentru o clipa sa-mi imaginez ca in viata nu totul se intampla pentru ca asa vrei tu,ci totul se intampla pentru ca asa e povestea.Dar incerc,si nu pot.Nu-mi pot descifra unele litere din acea poveste,ceea ce ma face sa raman impietrita si fara scapare.Cineva m-a luat prizoniera si nu m-a lasat sa plec,pana in momentul cand vietile noastre isi vor incalci cararile,dar asta e posibil doar atunci cand cu ochii inchisi iti spui propria poveste pe dinafara.Vreau sa-mi dau o bucata din suflet unui om care fix in acest moment spune acelasi lucru.Nu mai vreau sa-mi imaginez nimic din ce e posibil,vreau sa-mi imaginez imposibilul ,cu toate formele lui fantastice,care da,ma fac sa spun ca viata mea se intampla pe alt plan .Dar atata timp cat pot sa-mi imaginez,vreau sa fiu cu capul in jos.Vreau sa-mi rastorn viata.Si asta nu inseamna ca vreau sa o iau de la capat,nu..Ci doar sa ma innod cu trupul tau,si asta sa-mi fie viata.O incalcitura de fapte ,o izbire de necunoscut,o groaznica inchipuire,o inimaginabila abordare a frumosului .

Cu toate ca inundatiile sufletului vin cu valuri,iti maresc impresia ca tu nu esti doar un simplu om,ci o fiinta care poate sa faca ce vrea,chiar daca nu stie cum.Esti o fiinta minunata,daca stii cum sa faci asta.Nu te lasa prada unor nimicuri de la colt de drum,mergi pana in capat.Unduieste-te pe meleagurile dulci ale neindeajunsului si viseaza la tot ce e mai ciudat,caci ciudatul te va face candva sa stii ceea ce vrei.O constelatie de sentimente ni se infiripa din privirile sarcastice cu care luminam un zambet uitat de noapte.

Tarziu in noapte.

2011-04-15T11:46:00.000-07:00

Imagineaza-ti cum tu,eu,suntem noi.

Ba nu,ia-ti gandul.

Iubeste pentru un minut privirea mea.

Strecoara-te prin ea.

Paseste incet pe cararea aceea ,ma doare.

Inima.

Gandeste bine daca acum esti tu.

Te rog al naibii de mult.

Rasufla si stinge-mi sperantele.

Nu te simt.

Omoara-ti ispitele.

Acum te simt.

Arunca desenul pe care,in fiecare noapte il priveai si suspinai.

Da,ai auzit bine,arunca-l!

Sufla in lumanarea aia,care iti orbeste verdele patrunzator.

Dorul ma apasa.

Leagana-te pe sarma noastra,caci frumosul vine din lucruri marunte.

Stiu.

Ingana cantecul care timp de ani lumina te-a facut sa mananci zambete pe paine.

Abtine-te.

Sari peste amanunte.

Te strica.

Tipa cat poti de tare.

Poate asa voi veni.

Stai singur pentru o clipa.

Si urmatoarea clipa,nu vei mai fi tu.

Aprinde lumina.

Sunt aici.

Da,cu siguranta.

2011-04-14T13:20:00.000-07:00

Calatoresc zilnic prin mintea mea si ma omor sa ma inteleg,ma chinui sa-mi descopar niste intunecimi adanci.Nu stiu ce ma face sa sper ,sa adulmec,sa rasuflu,sa visez si sa tresar atat,cand tu esti un simplu tu,dar care se strecoara prin hainele mele.Inchid ochii si stau minute in sir sa-mi regasesc imaginile,stau ore in sir sa reusesc sa-mi spun secretele..mie insumi.Increderea acordata nu a facut nimic altceva decat sa spulbere totul,caci acel mult din tot putinul meu m-a facut,uimitor sa-mi golesc zambetele.Minunatul meu gand care mereu ma facea sa zambesc si cu care ma alimentam din greu,acum ce e? In niciun caz nu mai e un gand,acum e doar suspinul acela cand vrei sa spui ceva si nimic nu te mai lasa.Am insemnat ceva,dar acum nisipul ne-a incurcat vietile si totusi mie nu mi-a intrat nisip in ochi.Privirea mea e ratacita in multi ochi,de multe ori mi-o adun de pe strazi,strazi care poate sunt fara renume,dar cu mult inteles.Sarcasmul inimaginabil al ochilor tai ii face pe ai mei stiutori de simturile tale.Nimic nu ma surprinde mai mult decat vantul care e atat de puternic peste mine,peste tine,peste voi,cei care stiti un singur lucru:sa muriti de nerabdare.Si nimic nu e mai jenant decat sa stii cel mai bine ca ceea ce faci nu faci bine.Te uiti in ochii mei si imi zambesti prin ei ,dar un zambet de-al meu nu moare,nici macar atunci cand ,cu mila,te voi spulbera.Momentele cand eu,cu groaza ma astern placut peste plapuma mintii tale,tie iti va fi frig.Iar eu o sa fiu sufocata de atata speranta de mai mult,de atata falsitate,care mereu a fost conceputa din frumos.Putin cam prea mult am incercat sa ma dezbrac de aceste ganduri ascunse.Imi imaginez cum ar fi sa ne numaram incetul cu incetul miscarile pe care le facem atunci cand stam pe loc.

Iris - Sa nu crezi nimic

Asculta mai multe audio diverse

Si cand ajungi aici,cazi.

2011-03-11T03:59:00.000-08:00

Traiesti cu impresia ca viata ta e ridicola.Dar te-ai gandit vreodata ca atunci cand spui asta numai motive banale iti vin in minte?Te-ai gandit ca viata nu e facuta sa o gandesti,ci doar sa o traiesti asa cum simti ?Impresia asta a ta determina dorinta de a-ti zambi cineva in asa fel incat sa stii din prima ce vrea.Mereu m-am gandit de ce facem totul fara pic de sens si apoi cand ne simtim cei mai singuri,incercam sa furam zambetele altora ca sa ne simtim noi fericiti dar niciodata nu realizam ca totul e facut cu un scop si meritam acel nimic din fiecare lucru.Gandim ca totul ar fi mai bine daca l-am face si apoi ne intrebam de ce am facut asta.Dar atunci cand ne gandim,cu cine vorbim?Cu fiinta care domneste in noi,care ne stapaneste si ne opreste sa facem ce vrem.Nu facem ce vrem pentru ca nu simtim cu adevarat asta.A vrea nu este acelasi lucru cu a simti.Geografia sufletului nostru ne impiedica sa sarim de pe culmi inalte pentru ca asa n-ar mai fi viata banala.Dar de ce preferam banalul?Ca sa nu riscam frumosul?Si ce daca viata ta e ridicola...

Simt cum in mine am doua suflete.Unul ma respinge si altul ma tine aproape.Cu unul ma port frumos ,iar cu celalalt doar ma joc.Nu stiu care parte din mine sa o cred caci rareori ideile mele nu coincid cu ideile sufletelor.Asa ca am ales si eu,ca si tine,sa am o viata ridicola..Si vreau asta.Pentru ca daca nu as vrea ,as simti asta.Si nu simt.

Numar toate buzele care ma fac sa zambesc si incurgitez sentimente care ma fac totodata sa rad de cat de sarcastic e totul.Si eu sunt la fel?Vorbesc fluent aceasta limba.Ma inteleg cu tine,ma inteleg cu ei si mai ales ma inteleg cu mine.Prefer sa fie dragoste la prima vedere intre mine si el,decat intre el si mine.Da,imi place sa incurc lucrurile.Calatoresc pana imi gasesc vaporul.Si acela va fi punctul cand ma voi adanci in bratele tale si lumina ochilor ma va orbi.Caci eu nu vreau sa te vad.Vreau doar sa te simt.Si asta pentru ca totul e poveste.

Stone Temple Pilots - Revolution

Asculta mai multe audio diverse

Cercuri.

2011-03-07T04:13:00.000-08:00

''Construim inima omeneasca si o incuiem in piept,sperand ca ceea ce am facut ne poate salva''

Suntem facuti din praf stelar.Din gunoi intergalactic si din atomi imprastiati,din franturi de nanomaterie carbonica rotita de gravitatie in jurul soarelui.Iar atomii trec prin eterna usa batanta a formei,in timp ce energia si masa danseaza intr-o relatie fluida.Suntem praf de stele,suntem om,suntem gand.Suntem poveste.Totul este o poveste.Stelele cazatoare,de asemenea.

De ce cad stelele?-''Un pic de sansa si haos'',am auzit spunandu-mi.Nu aveam perceptia fragilitatii omenesti dar stiam precis ca prin tot universul se invart stele cazatoare.Viata,cautarea adevarului,pareau atinse de ceva magic.Ne micsoram in noi pentru a putea fii cat mai mici pentru a gasi adevarul.Dar nu il gasim.Vine singur.Atunci cand trebuie.Dar pacat ca atunci cand apare in cale,totul era deja destramat de un zambet aruncat in aer,care nu se va mai intoarce niciodata.Acel zambet,nu oricare.

Pentru numeroasele noastre greseli,tragediile neasteptate,tristetea roasa de timp,viata ne-a dat ceva nefamiliar.Ceva bun.Am invatat sa ascult ecoul micilor raspunsuri.Dar uneori,asculta-ti intuitia.Mereu,instinctul este singura modalitate de a raspunde marilor intrebari pe care ni le punem.Cel mai neinsemnat lucru ne poate impinge din energie vaga in vibratie subtila.Posibilitatea e pretutindeni.Stiu insa ,sigur ca sinele in cautarea lui inocenta de a supravietui ,nu ia ostatici.

Intrebarea dominanta''De ce?'' a inceput sa imparta terenul cu anostul''Aha,bine''.

Ne pacalim sentimentele in speranta ca ele o sa ne creada,dar parca in ciuda,ele doar ne zambesc malefic,nu ne baga in seama si ne otravesc cu aroma lor de tinichea.Suntem ruginiti de-a binelea.

Eric Clapton - Cocaine

Asculta mai multe audio diverse

Sufocant

2011-03-03T00:44:00.000-08:00

Uitam ce facem si niciodata nu am stiut cum sa ne aratam toate fetele.Avem momente cand nu ne cunoastem si ne supunem planurilor altor minti.De ce trebuie sa furam stelele altora numai pentru ca asa ne simtim mai straluciti? Este acea prapastie intre bine si rau,peste care nu putem sari caci drumul intre minte si inima este foarte lung.Ne mintim ca suntem bine,dar cand ne uitam spre cer nu ne mai vedem steaua.Te simti singur si niciodata indeajuns de sigur ca sa poti zambi chiar daca zambesti pentru altcineva si nu pentru tine.Meriti mai mult decat te gandesti ,dar atata timp cat sufletul iti spune sa faci ceva,nu ezita.Cateodata te miri de ce stii dinainte ce ti se va intampla si simti ca parca stai pe loc ,numai ca sa nu se intample acel lucru.Uiti de tot si parca nu te gandesti la nimic cand stai singura si privesti in gol.E minunat cand simti o mana prin parul tau,dar e si mai minunat cand o simti si ea nu e.Paranoia se numeste acest sentiment pe care il porti cu tine cand pur si simplu te simti sufocat..sufocat de ura asta pe care o primesti numai din simplul fapt ca zambetul tau sa se transforme intr-o umbra care ramane acolo unde ai simtit ca inima ti-e intreaga.

Foarte rar ne simtim intregi,ne simtim fericiti ca traim,dar apoi regretam ca nu am incercat sa zicem ca suntem fericiti mai tot timpul.Dar chiar si atunci cand suntem tristi,vrem neaparat sa ne faca cineva sa zambim.Mereu aceasta asteptare..de ce?singuri nu putem sa facem asta?Cand stam intr-o liniste subita acolo,da ,chiar acolo langa acea persoana zambim inauntrul nostru ,dar la suprafata suntem inabordabili.Parca platim zambete,le vindem si ..din asta traim.Jenant sa spui ca nu stii sa traiesti doar tu.Nu te lasa prada unor vorbe frumoase ,care te aduc in al noualea cer daca aceste vorbe sunt doar in acest moment.Si ziua de maine?unde e?Suntem naivi si credem niste baliverne iremediabile.Balivernele mereu suna frumos.Am ajuns sa fim cu totii la fel,nu ne mai place diferitul si traim numai pentru ca trebuie.Nimic nu e prea frumos ca sa fie adevarat si asta ne duce cu gandul la faptul ca nimeni si nimic nu mai stie sa te surprinda.Ai trait aceste zile pana acum sa gasesti acel ceva care va opri timpul,dar uite ca te-ai lasat prada unei iubiri si acum totul,de fapt nimic nu te mai incanta.Nu ne pare rau de nimic,chiar daca noi am initiat acest rau.De ce sa ne distrugem singuri?Mai bine distrugem acest''tu'' din fata noastra.Incercam ceva,dar esuam.Cadem adanc in iluzia degradanta a acestui val de sentimente.Nu stim ce e cu noi,unde ne aflam si mai ales cum am ajuns aici.Si ultima intrebare''de ce?''.Ne parasim pe noi insine ca sa ne mulam pe un alt intreg suflet si constatam tarziu ca ruginim.Lasam totul balta si mergem ca niste nestiutori acolo unde demult vroiam sa ajungem.

Ronan Keating - If Tomorrow Never Comes

Asculta mai multe audio diverse

Ascendent.

2011-02-11T11:52:00.000-08:00

Te vad.In oglinda din mine.Si tu te vezi in oglinda din mine,in fiecare dimineata ii zambesti si mai mereu iti lasi amprentele pe ea.

Cautam drumuri dar oscilam intre naivitatea de a iubi totul si nenorocirea de a nu iubi nimic,ne amagim si pentru o clipa spunem ca avem o viata minunata.O viata fara detalii,ce plictisitor!

De ce trebuie sa ne mintim sufletul si sa mergem inainte cand de fapt am gresit drumul?Nu ne gasim in nimic,nu ne cunoastem pe noi insine si pur si simplu cedam acel ceva din noi pentru un alt ''cineva''.Cand iubim ne gandim intr-adevar ca facem asta sau doar instinctul ne pune sa facem asta?Destinul ne joaca feste.Suntem intr-o continua lupta cu noi insine,numai din cauza ca ne incurcam in sentimente.Acest val care ne inconjoara si nu ne da pace ,ne framanta mereu este constiinta noastra care ne asculta ideile,ideile pe care tu,in soapta ti le spui.De ce recurgem la absurdul din noi?Niciodata nu intindem coarda,ci doar o restrangem.Se intampla lucruri si ne intrebam de ce.De ce?Nimic nu inseamna nimic,ci inseamna totul.Totul se intampla pentru ca trebuie si tot ce vine de la sine ,care nu depinde de tine,care iti lasa mereu un zambet pe buze,acela este nimicul,pentru ca tu nu te zbati ca sa fie asa,ci doar te gandesti ca vrei mult mai mult,ceea ce inseamna totul.Adica deloc.Nimic din ceea ce vrei nu se intampla,tocmai pentru ca nu ar fi de folos.Suntem echilibrati,echitabili ,echivoci.Nu.Doar absurzi.

Ghimpe.

2011-01-25T10:18:00.000-08:00

"Suntem două libertăţi. Dragostea noastră nu e umilinţă, e o mândrie.

Nu vreau să te copleşesc, să-ţi limitez viaţa numai la mine.

N-aş avea nicio bucurie să am alături de mine un prizonier.

Nu-ţi cer decât dragostea ta. Aceea e a mea si numai a mea. N-o împart cu nimeni.

Asa cum nici tu nu vei împărţi cu nimeni dragostea mea. Dar dincolo de dragoste eşti liber de a trăi cum vrei."

Desteptatorul.

2011-01-19T11:48:00.000-08:00

Pierduti in timp?Care timp?

Sfera galagioasa a acestui sentiment ciudat,da,chiar asta care te pune in situatia sa vezi lumea zburand ,este motivul pentru care noi suntem asa de dispusi sa iubim tridimensional.Iubesti,astepti sa fii iubit,zambesti,astepti sa ti se zambeasca,mergi,astepti sa auzi alti pasi in spatele tau,esti fericit,astepti... sa ti se spuna ca se vede asta.Timpul trece peste tine,cand tu mergi inapoi,dar cu inima inainte.Ti se pare ca totul este schimbat ,vezi fete noi,rasete,grimase care te preocupa din ce in ce mai mult.Adori sa alergi dar ca si cum te-ai plimba,dar doar in inima ta sa simti ca alergi.Faci eforturi,dar timpul iti calca zambetele,te destrama din acea fiinta inimaginabil de sufocata de placerea frumosului si te duce in spatiul sters de orice urma de vise.De ce tocmai acum cand tu aveai un prieten asa de bun ,''sufletul''? De ce tocmai cand iti doreai sa faci totul intr-un mod ireal,a aparut un''ceva'' care te-a adus pe axa normalului?Timpul ne ocupa timpul,ne face sa fim cat mai nerabdatori,ceea ce ne spulbera de acest paradox neinteles,iremediabil si pur si simplu neindemanatic.De ce mereu astepti sa treaca timpul ,doar pentru ca ai un sentiment pe care trebuie sa-l incrucisezi cu persoana care,de asemenea si ea asteapta o anumita ora,zi,luna, cand o sa aiba un pic de curaj -necuraj sa zica cu adevarat ca da,a trecut mult timp si simte ca este una si aceeasi cu tine.Daca simtim asta pe moment ,de ce trebuie sa asteptam ca sa ne simtim epuizati de atatea sentimente?Sentimentul ala vrea sa se iubeasca cu un altul,vrea ca tu sa ii dai un ajutor.Vorbeste-i.Nu-l lasa acolo in tine,ca mai apoi sa nu mai stii din ce parte a corpului sa il iei.Si..observi cu o anumita nepasare virgina ca rabdarea asta si acest''cutremur''al sufletului te-a facut doar sa fii invadata de un amalgam de sentimente.Prea multe,dar totusi ,cu un scop.Totul are un scop ,numai timpul nu isi are loc in capul meu.Te vad,dar in acelasi timp te simt.Traim pe o panza,imbarligata in asa fel incat sa gasim ,mai mereu calea care ne aduce undeva,dar tot intr-un cerc,intr-un infinit balans al necunoasterii.Nu ne cunoastem indeajuns,nu stim ce e cu noi,nu am ajuns la momentul in care suntem doar noi pe acea panza.Mereu ne balansam tinand de mana pe cineva,ca sa nu cadem.

E mai grea asteptarea pentru momentul cand o sa ne putem tine echilibrul pe aceasta indurerata ata a cunoasterii.Dar pana atunci,ne place necunoscutul.Are un farmec aparte de care nu ne putem desparti,chiar daca timpul nu ne lasa loc si pentru altceva.

Visez ca te gasesc..in grandioasa mea reverie de neajunsuri!

~ Amadeus - Love In Sicilia ~

Asculta mai multe audio instrumentala

Cu toata fiinta.

2011-01-13T05:48:00.000-08:00

Catre orasul ''Iubire''...

Cu pasii incrucisati..

Privind inapoi cum lumea se rastoarna

Si isi cauta fericirea in colturi murdare.

Se aud rasete din coltul privirilor

Rasete strambe de absenta ploilor, dar impacate de ivirea zorilor...

Visam cum ne zburam unul pe altul,visam cum adormim in zori de zi

Asteptam apusul cu sufletul la gura ...ca sa putem sa nu ne mai distingem sufletele unul de altul...sa il pierd pe al meu in intuneric si sa il gasesc a doua zi in bratele tale.

Astept mereu o mangaiere,o zi in zori de zi in care tu ma vei spoi cu amalgamul de dorinte infinite...

Te astept cu zambetul pe buzele care te privesc cu dulceata zilei de dinapoi..

Dulceata zilei ce a facut mucegai de la trecerea timpului, da, imbacsita de aerul inchis al cuvantului "ieri".

Ma intreb de ce cerul al meu a fost si noi,uitati in stralucirea stelelor eram doar o pata unul in inima celuilalt.

Ma intreb.Doar.

O pata ce va ramane mereu vizibila doar pentru ochii nostri...o pata stravezie ce ne strabate campul vizual si ne aduce aminte unul de altul.

Ma orbeste surasul tau care adanc e intrat in mine ,fericirea asta multa ma intristeaza si tu,doar tu mereu esti doar ''eul meu''.

Cu un suflet lacom de nemarginirea sentimentelor din care doar unul s-a desprins si te-a cuprins in transparenta lui structura, te-a invaluit si te-a mintit ca se numeste "iubire".

Iubirea asta te face sa devii un netu,un netu frumos care gandeste nu cu mintea stravezie.minunat e atunci cand el o priveste ciudat,ca un zombie in lumea de rand a minciunilor incrucisate cu stiinta inimii.

Increderea mea sta in miscarea degetelor tale pe fata mea cand eu ,doar cu un zambet iti voi sufla speranta mea inapoiata .Si tu imi vei spune asa..

''Nimicul in lucruri frumoase ne intrepatrunde''

Si deodata privirea-mi va fi smulsa de lichoarea dulce a ochilor tai.

by Te Ou and Andreea Pau

Cranberries - Zombie

Asculta mai multe audio diverse

Incrucisari.

2011-01-08T12:54:00.000-08:00

Ceva.

Cineva.

Undeva.

Pe un peron.

Distrus de iubire.

O astepta cu sufletul la gura.

Si ea cu inima sfaramata de un turture varatic

Se amagea sa creada ca nu il iubeste.

Si gandurile ii erau acoperite doar de zambetul lui,un zambet de gheata pe care ea i-l sorbea de la o mila departare.

Se uita pe geam...si ii vedea umbra ..umbra iluziilor care a hranit-o atata timp..

Se urcase in trenul imaginatiei?da,nu era EA.era doar EL in EA.

Atunci cand l-a uitat in ea ..si ea s-a pierdut in el.

S-au prefacut ca se iubesc,doar pentru dorul preamarit,doar pentru iubirea cuprinsa in cuibul lui.

A fost prea dornica ...si s-a aruncat in iubire fara sa se gandeasca daca e real.

A fost prea sadica cu ea insusi.

Si-a taiat gandurile ,numai ca pentru el sa fie realizari.

Acum el ii zambeste mumiei ce avea sa-l faca fericit.

Si stia ca o sa calce stramb si ca o sa piarda "ceva", a pierdut-o pe ea ... si-a hranit orgoliul ca sa fie"cineva"...si acum spera la "altceva"...

E mai greu inceputul ,dar el iubea necunoscutul si ea cu iubirea in palma si cu zambetul in buzunar ,mangaia o mana ce era un alt strat al sufletului ei.

Franturi de rosu i-au ghidat pornirile si setea de iubire...

Acum ea era una si aceeasi cu cerul,el era praful de stele ce ii ''murdarea'' inima ei adormita.

El nu va fi pierdut.

Ea nu va fi uitata.

By Te Ou and Andreea Pau

Soul Asylum - Runaway Train

Asculta mai multe audio diverse

Parascoveniiubiratice.

2011-01-07T11:30:00.000-08:00

Cu acelasi deget te ating,cu aceeasi gura iti zambesc,dar te sorb cu alta aroma.Ploaia de ganduri din capul meu ma face sa ma ridic undeva sus,unde cerul si cu mine ne intrepatrundem.Vreau sa simt cum copilul din mine ,in tine ajunge ca sa-mi zambesti cu lacrimi de copil.Am trait deseori nuanta timpului pierdut si m-am framantat si rostogolit pana sa ma ai in brate,pana ca lumea asta sa nu mai fie adevarata,caci doar..e prea frumoasa.

Vad mai mereu urme de ganduri pe hainele mele si incep sa ma privesc prin tine.Iubesc neindeajunsul,caci traiesti ceva palpitant pana sa te descoperi si pana sa descoperi acel''tu'' in acel''el''.Amestecatura de vorbe iesite doar prin zambete te fac sa fii mai speciala si cu toate astea tu nu te iubesti,te iubesti doar pentru cum te-au vazut altii,pentru ca tu,pentru tine esti un nimic.Dar acei ''altii'' iti dau farmecul de care nimeni nu s-ar satura.De ce zambesti?Iti zambesti tie sau zambesti doar pentru ca ''un cineva'' si-a pus amprenta pe privirea ta?Da.Esti tu.Doar atunci cand zambim ne descoperim pe de-a intregul,ne supunem noua si ne iubim,facem totul pentru sufletul nostru.Sufletul tau e umed,caci lacrimile fericirii au ajuns si la tine.Iti amintesti placut acele momente,cand tu pluteai pe valul naravas.Si doar pentru ca era furtuna,acel val l-a prins si pe ''acel cineva''.Si paradoxal,tu ai ras.Un ras nebun,rasul acela care innebuneste pe oricine.Ai fost minunata si sufletul tau s-a udat..cu fericirea ,dar nu numai a ta.Ai fost intrepatrunsa de lumina orbitoare a sufletului de langa tine,porii ti s-au deschis si ai intrat in el,si totodata v-ati omogenizat cu ..iubirea.Incercai sa il iei in brate dar nimereai mereu bratele tale,si el..la fel,pe ale tale.Dar tu..tu de ce nu il prindeai pe el? De ce nu puteai sa ii simti furnicaturile care il cuprindeau cand tu te aruncai in mare?Marea de iubire.Mareea de ganduri.Fluxul nebun al ideilor il innebuneau,incat ti-a zis tare,cu tot trupul ,incat marea s-a zgaltait,ca tu,tu esti''apa lui''.Si tu ai zambit.Si ai inceput sa bei.V-ati sorbit unul pe altul pana cand una si aceeasi inima si-a gasit lacasul intr-o alga uitata de vreme,vreme uitata de voi.

Bon Jovi - All about loving you

Asculta mai multe audio diverse

Oglinda iluziilor.

2010-12-20T02:17:00.000-08:00

Sunt vorbe purtate de vanturi pe care eu nu le pricep,desi vesnic am calatorit pe aripile lor.Ma misc in spatiul tridimensional;lumea isi urmeaza cursul undeva,pe o alta felie,paralel cu mine.Ca si cum ,cu mainile in buzunare si aplecandu-ma putin inainte,ma uit si o vad prin vitrina unui magazin universal.

In spatiu tridimensional sunt clipe ciudate.Pe o zi ploioasa,dupa o curba mare,pe o sosea ,drumul larg se preface intr-o poteca si poteca intr-un drumeag cutreierat de salbaticiuni.O miscare a stergatoarelor de parbriz si drumeagul se preschimba intr-o padure virgina.O noua miscare a stergatoarelor si din nou imi apare ceva si mai indepartat in timp.Mari intinderi de gheata,de asta data.Pasesc printre ierburile sarace,infasurat in blanuri,cu parul incalcit si o sulita in mana,subtire si dur ca gheata,tot numai muschi si viclenie neinduratoare.Trec de intinderile cu gheata,mergand tot inapoi,pana in apa sarata adanca in care inot,si mi-au crescut branhii si solzi.Mai mult de atat nu vad,doar ca dincolo de plancton este cifra zero.Exista ipoteza unei drepte paralele,mereu aceeasi,pana la sfarsitul lumii;dar este posibil si un mod neeuclidian de a fi,unde liniile se intalnesc acolo,departe.Un punct de fuga.Stiu insa ca este mai mult decat o simpla iluzie.

Uneori e posibila intalnirea,o contopire a unei realitati cu alta.Un fel de blanda intrepatrundere.Nu incrucisari calculate ivite intr-o lume a preciziei,in uruitul rotilor de tren.Ci,pur si simplu..in ritmul respiratiei.Da,acesta este sunetul potrivit,poate si senzatia potrivita.Ca atunci cand respiri.

Si ma misc usor peste aceasta realitate,alaturi de''un cineva'',mereu cu forta,mereu cu putere,dar intotdeauna cu sentimentul ca ma ofer pe de-a intregul acelui cineva.Si cealalta realitate simte asta,raspunzandu-mi cu propria ei forta,oferindu-mi-se la randul ei.

Undeva,in mijlocul respiratiei,rasuna muzica si atunci incepe straniul dans in spirala,intr-un ritm al lui care-l imblanzeste pe omul-de-gheata cu sulita in mana si parul incalcit.Si incet-invartindu-se si rasucindu-se in tempo-ul lent,mereu in adagio-omul-de-gheata se prabuseste..din spatiul tridimensional in ''acel cineva'' iremediabil.

Intotdeauna a simtit pe inca cineva in ea.A simtit ca mai aude o voce inauntrul ei.Se simtea mai puternica si uneori,speciala pentru ca ea,cu toata singuratatea ei,nu era singura.Farama de iubire pe care o purta cu ea ii dadea cea mai mare incredere si o aducea la realitate.Dar de ce?Ea nu vroia realitate.Ea intotdeauna a ales romantismul,cel care o entuziasma chiar daca nimic nu se intampla.Se bucura si de un zambet imaginat,dar pentru ea nu conta.Isi facea impresii,traia din iluzii,dar sub niciun fel ea nu vroia sa fie realista.Nu accepta deloc sa gandeasca ca un om normal.

Auzea acum ritmul lent al cantecului ei preferat.Da,il auzea in ea.Iubea sentimentul de neliniste si stia sigur ca undeva,intre inima si stomac,isi facuse cuib o pasare care ii canta mai mereu,ii canta,.. si ea,ca o simpla iluzionista,numai cu asta isi traia viata.

Vocea ei ragusita spunea acum,incet ca urletul ii era doar un ras mai puternic.

luna amara rosu aprins

Asculta mai multe audio diverse

Vant gratios.

2010-12-09T12:08:00.000-08:00

Priveste-o si pasul urmator va fi zambetul.Gandeste-te ca asta este singurul lucru care va ramane cand cerul vostru va fi innorat.

Ce vrei tu ?

Tu o vrei pe ea, vrei sa o "deti", sa te infrupti din castig.Pornesti pe lume , avand ca centru dominant, un orgoliu nesabuit, cinic chiar. Tu vrei sa cuceresti,sa ingenunchezi viata, sa fii pretutindeni in frunte,fie in societate , fie in dragoste...calcand peste sentimente si valori pentru a-ti asigura fericirea.

Ce vrea ea?

Ea vrea iubire, pasiune.chiar daca e convinsa ca iubirea ideala exista doar in basme, ea continua sa creada in ea. O tine ascunsa in adancul sufletului pentru a-si pastra un dram de speranta si a-si obtine echilibrul launtric al sufletului dornic de a devora iubirea.

Stii si tu toate astea dar ratiunea te-a condus pe pamant solid,iti sugera ganduri sanatoase si te ocrotea de imaginea supraevaluata a "baiatului romantic".

Asta pana cand ai cunoscut-o pe ea, care nu semana cu niciuna din fetele pe care le cunoscusei pana atunci.semana mai degraba cu tine, fiind sortita a aceluiasi orgoliu nemasurat,care totusi tinea de intelepciune si prudenta.

Adevarul este ca pentru prima oara pasiunea a biruit ratiunea..iar tu nu ai putut rezista si ai fost prins in panza ei de paianjen.

Dar o umbra de superioritate ti-a anulat tendintele bune ale eului.

Ai incercat sa o faci geloasa, sa ii calci orgoliul pentru a-l satisface pe al tau...cu simplu motiv ca tu o vroiai pe ea, vroiai sa iti cada la picioare sa poti face ce vrei cu ea.in schimbul vorbelor si dezvaluiri de sentimente din strafundurile inconstientului ai ales drumul mai uzual si l-ai complicat.

Ea a inteles si a renuntat.

Iar acum ...

Totul este camuflat,tu incerci doar sa te razbuni pe sentimentele tale si sa dai cu orgoliul de pamant cand te gandesti ca totul a pornit in pasi de dans si acum..,esti schiop.De ce faci asta?De ce intotdeauna iti asculti numai inima ta?Pentru ca ,daca doar pentru o clipa ai privi in ochii ei,ai renunta la tot si in fata ta ar fi doar o usa.Una singura.

Dar ea,ea este fiinta pe care nu trebuie s-o visezi,ci doar sa o simti.Ea iti viseaza vorbele frumoase pe care I le spui,dar nu se gandeste ca e doar un vis.Ea este doar o fiinta credula si enigmatica,pe care tu,daca ii calci sentimentele,incep sa-I curga lacrimile inlauntrul ei.Pe peretii sufletului ei au crescut muschi,de la umezeala gandurilor sale.Sa indice nordul? Nordul,ca si cum ar reprezenta raceala pe care tu i-o daruiesti ca pe un buchet de flori.Esti inconstient si pur si simplu nu realizezi ca o iubesti,ci doar iti pui la indoiala urmele gandurilor ei in mintea ta si tu nu vrei sa-ti calci orgoliul ,ci mai degraba sa calci pe inima cuiva.E greu de crezut ca ea te va mai vedea cu aceeasi ochi ca la inceput.Dar tu..

Richard Clayderman - Sacrifice

Asculta mai multe audio instrumentala

O pasare de noapte.

2010-12-04T12:49:00.000-08:00

Intr-o lume din ce in ce mai impietrita,traim cu totii in carapacea care ne acopera punctele sensibile.Unde se termina marea pasiune si unde incepe sentimentalismul searbad,nu prea stiu.Dar tendinta noastra de a o lua in deradere pe cea dintai si de a eticheta sentimentele autentice si profunde drept dulcegarii ne impiedica sa patrundem intr-o lume a gingasiei fara de care nu putem sa ne intelegem propria poveste.Povestea este una simpla,numai ca noi o facem sa fie complicata.Ne jucam cu destinul,vrem sa il intrecem cu iluziile noastre si cu dorul interminabil.Cel de langa tine patrunde in tine,tu nu stii.Nu stii pentru ca esti o iluzionista,care isi rasfata sufletul numai cu minciuni.Niciodata nu ai putut sa fii sincera cu tine si cand ceva este intr-adevar adevarat ,iti pui cealalta fata.Te transformi in netu,un''tu'' pe care doar tu il poti intelege.Iti hranesti sentimentele cu seva sperantei si te ranesti singura cand te apasa durerea asteptarii.Iti zambesti singura in oglinda si recunosti in gandul tau ca,da,ai un zambet frumos.Dar daruieste-te,draga mea.Primul sentiment care te zgaraie si iti omoara gandurile,te impietreste si te adanceste in cele mai dulci vise..acela este un mesaj pentru tine.Nu e nevoie sa mai analizezi nimic.Nu e nevoie nici pe tine sa te mai analizezi.Primul lucru,acela care nu-ti da pace..fa-l!Fa-i poftele sufletului tau si nu-l minti.Uneori,analiza distruge intregul.Sunt unele lucruri,lucruri magice,care trebuie sa ramana intregi.Daca le studiezi fragment cu fragment,ele dispar.

Si erau frumoase visele din trecut;nu mi s-au implinit,dar ma bucur ca le-am avut.

Jason Mraz - A Beautiful Mess

Asculta mai multe audio diverse

Ploaia face parte din viata,dragilor!

2010-12-03T07:44:00.000-08:00

De ce ne plangem cu totii ca ne streseaza ploaia?De ce nu vedem partea frumoasa si sa incercam sa ne ascundem in ea,sa ne adapostim sentimentele in ploaie.Sa ne imprietenim cu ea!Cand ploua e ca si cum se scurg lucrurile mizerabile ale vietii si e ca un nou inceput,atunci cand a doua zi e insorit.

De ce fugim de ploaie?Fugim de ceva care ne spala sufletul,ne curateste mintea si ne iubeste,caci de-aia ne acopera pe toti cu picaturile ei..e ca si cum ne ia in brate pe toti.Noi nu iubim necunoscutul,ci doar ne transformam pe noi insine in necunoscut.Ne adapostim in noi,ne facem mici si mai ramane decat privirea care spune totul.Esti nefericit,copile!Esti nefericit pentru ca nu vezi ca ploaia te iubeste,tu fugi de ea si..obosesti fugind.Si te opresti.Si zici''ce urata e ploaia''.Dar de ce alergi?Parca te-ar urmari cineva,dar ..chiar te urmareste cineva.Te urmareste fericirea aia,pe care tu nu vrei s-o vezi si fugi ,fugi si de-aia ploaia se inteteste cand tu te rogi sa se opreasca.Vrea sa te cuminteasca,sa iti limpezeasca gandurile de griji,dar tu,tu vrei sa obosesti.Nu te gandesti niciodata ca tu primesti prin fiecare picatura de ploaie cate un semnal,cate un mesaj..dar nu vrei in ruptul capului sa-l citesti.Tu fugi.Eu iubesc ploaia si citesc toate scrisorile.Mi-a cazut chiar in palma un strop.Si nu stiam ca avea sa insemne ''frumosul''din viata mea.

Iubitule,iti spun.

2010-12-02T04:53:00.000-08:00

Zambeste pentru o frunza

Si uita-te cum cade

Priveste-o indelung

Si simte-te nu crud.

Caci viata-i doar o frunza

Ce-ti zboara prin fata ochilor plini de ardoarea nerabdarii

Caci tu,ca un simplu amarat te strecori in porii unui necunoscut

Si iubesti pentru un minut,asprimea pielii lui.

Te incolacesti prin capul lui,te faci nemuritoare

Iti place sa privesti in gol,doar pentru a-l vedea in zare.

Te uiti cum clipele se duc si tu,ca om in stare

Sa faci ce pana acum n-ai mai facut pentru o inima nestiutoare.

Plutesti neindemanatic prin gandurile goale

Te urci pe sfoara visurilor tale

Privesti doar langa tine

Sa vezi

E cineva?

Dar nu,doar ca o fiinta care stie acel ceva

Iti spui soptind doar la urechea ta

Ca iti place gandul de a fi altcineva.

Damien Rice - 9 crimes

Asculta mai multe audio diverse

Captusiti in emotii.

2010-12-01T01:22:00.000-08:00

Pentru o clipa putem oare sa ne scoatem sentimentele la suprafata?Dar cum ne-am simti?Ne-am simti goi si prea-plini de acel nimic pe care il simti numai atunci cand pur si simplu nu constientizezi ca tu esti o fiinta.Uneori ne descoperim intr-o papusa sau in bratele unui copac care se clatina cand bate vantul.Ne simtim acolo,parca noi suntem captuseala ramurilor.Si fara sentimente nu putem trai,am fi nuli.Am fi prea cuminti ,prea stersi de culoare caci intr-adevar sentimentele sunt cele care ne omoara si renvie sufletul nostru ,cuceresc alte suflete si tot ele ne mananca cate un pic din ceea ce numim ''teama''.Cand esti prea fericit,orice ai face,faci din instinct,caci tu ...tu..nu mai esti pe picioarele tale si spui ca ai descoperit fericirea.Cand esti suparat,orice ai face tot din instinct faci caci te impiedica ceata lacrimilor de pe suflet sa mai faci ceva constient.Si iata-te.Un om,s-ar spune ca mereu face totul din instinct.Dar adevarul este ca suntem prea lasi sa ne mai gandim ,suntem prea lasi sa actionam noi,cu a noastra constiinta..asa ca lasam instinctul sa ne conduca.Chiar nimic nu e complicat in a fi fericit.Dar te-ai gandit vreodata ca atunci cand esti fericit,cand simti ca ai atins cea mai inalta culme..de fapt tot din instinct ai facut sa ajungi aici? Caci fericirea e simpla,iti da motive infinite de a te alatura in seva ei,dar se bate cu tristetea,pe care tu,ca orice amarat de om o gasesti si o confuzi cu fericirea.Si o iei.Tristetea este confundata cu fericirea,caci atata timp cat esti trist vrei sa fii fericit,dar invers nu.Si de cele mai multe se intampla.Se intampla si ne spoim visele cu sperante,ne mangaiem neindeajunsurile cu emotii si cadem iremediabil in infinitele noastre valuri.Si suntem dusi departe,unde peisajul iti incanta privirile si in acelasi timp orbesti de prea-frumos.Intr-un cuvant nu esti capabil sa vezi fericirea cu ochii bine-deschisi...ori sunt inlacrimati,ori privirea ta e in ceata si la unii ,totul e negru.Nu ne da frau liber sa o vedem,nu ne lasa sa ne alaturam ei doar daca stii ca in tine exista ceva prin care te incurgitezi ca sa ajungi la ea.Acea framantare.Asta vrea sa ai,si nu indiferenta care este de la sine.

Si esti fascinat de peisaj,atunci.Dar nimic nu e mai frumos decat vaile si culmile trasate cu degetul pe corpul acela.Si asta inseamna totul.

Oasis - Stop Crying Your Heart Out

Asculta mai multe audio diverse

Vanatoare de inimi.

2010-11-20T00:28:00.001-08:00

Intotdeauna ne-a placut sa vanam inimi si apoi sa le dam drumul.Intotdeauna am fost prea lasi sa ne pastram fericirea.Vanarea fericirii,iremediabil e mai dulce decat posesiunea ei.E atat de fascinant sa fii intr-un duel cu un altul ,care iti vaneaza fericirea,si tu pe a lui,si cand se intampla sa o castigi,treci la o alta fericire.De ce?De ce cu totii gandim asa? .si nu e ceva scris ce ar trebui sa respectam.Doar vorbim de fericire.Nimic nu e complicat in a fi fericit,dar noi ne complicam,cautam si cautam neincetat si cel mai mic motiv ca sa spunem''nu-mi place viata mea'',dar tu te-ai uitat vreodata la detalii,te-ai uitat in stanga si in dreapta ta , te-ai uitat sus,sa vezi cat de fericit esti?Noi ne uitam,numai in fata.Limitele nu ni le vedem.Dar suspansul tot in vanare ramane.Suntem cruzi si ne imaginam totul al nostru,ne punem dorinte,cum ca sa avem cea mai frumoasa viata,si cand am apasat pe tragaci,am vanat fericirea cuiva...si apoi nu o mai vrem.Suntem de-a dreptul egoisti.Egoisti cu propria persoana si toleranti cu cel din fata ta.

Impuscam vieti zi de zi,prin orice vorba mica pe care o spunem,care poate ca pentru acel''alt'' din viata ta este o vorba imensa, o vorba care ii inunda creierul.Dar tu,ce stii?Tu stii doar ca nu vrei sa-ti calci orgoliul, ci mai bine,calci pe inima cuiva.Asta facem mai mereu.

Si este de necrezut cum ne place.Dar,fara scrupule,spunem ca ''Am vanat o fericire,sunt fericit''.O distanta imensa intre tine si el.Tu ai vanat,tu esti fericit.Lui i s-a furat,tot fericit.Este un rationament ,pe care chiar daca l-am hrani cu dulcegarii,tot asa va ramane.Dulcegariile sunt o gramada,dar noi le transformam in acrituri.Acum am apasat.Sunt fericit.43

Evanescence - Bring Me To Life

Asculta mai multe audio diverse

Nimicul cunoscut.

2010-11-16T06:16:00.000-08:00

Pe de-a intregul ma supun inimii tale , ma integrez in tinutul tau si imi place ca usa se deschide inainte ca eu sa fi ajuns.Dar urasc cand nu-mi zici ''buna-dimineata'' si imi arunci direct un''ce faci''.Nu inseamna nimic.Cand auzi ''buna dimineata'', vezi ce frumos suna?Fa-ma sa aud.Imi place ca tu-ul tau sa fie al meu, si imi place sa daruiesc un ''eu'' sufletului tau.Intotdeauna, gasim ceva ce valoreaza ca un nimic pentru noi, cand el e o avere pentru lumea..lumea cealalta.Diferitul din noi spune asta.Vrem sa fim un altul , niciodata , ''un nimeni adevarat'' nu va avea dorinta sa fie ''un acelasi''cu altul.Acela care isi doreste asta este un las.Lasul care nu are sperante, ci doar iluzii.

Vreau sa zbor ,ca sa-mi simt puterea si vreau sa ajung undeva , undeva ..unde orice ma face sa tresar.Vreau sa simt cum pielea imi e frageda la o simpla adiere si nu vreau sa te vad la capatul tunelului.Acolo vreau sa vad doar o lumina.Atat vreau.

Mana imi tremura,cand imi dau parul din ochi,si privirea ta ma duce undeva departe.Chiar acolo.

Un om nu poate sa fie el insusi. Decat cu fericirea altuia, poate sa demonstreze multe.Deci depindem unii de altii.Uite ce usor.Imi iei fericirea, iti iau fericirea.Unde ajungem?

Stewie Wonder - I Just Called To Say I Love You

Asculta mai multe audio diverse

Iarna unor zeite..

2010-11-05T15:44:00.000-07:00

In miez de noiembrie îmi ningi din cerul gurii

Visele-mi sunt fulgii-ti ce-mi racoresc amarul

Amarul meu e mut si searbad fara tine, prefer sa-nghit venin si sa te am iubire

Iubire infinita ,care sa ma scoale din nestiutul suflu al gandurilor amare, sa ma trezesti din vise , sa-mi spui neincetat ca iarna vine , vine si tu ma zbori

....in tine

Nu am aripi,dar cu tine pot zbura si fara

Mi te gasesc adanc intrat in mine, si vantul imi sopteste , carandu-ma cu el, ca aripile tale sunt un trup de-al meu

Orizontul meu are linia buzelor tale înfipte-n sarut, te gasesc în nestire acolo unde ma caut,atât de mult începi sa-mi fiu,fara de tine eu fara de mine sunt

Incep sa ma alint prin tine ,sa te scot un pic la suprafata, caci tu esti un eu in nestire, ce domnesti plutind razandu-mi pe fata

Sa te fi avut vreodata,nu-mi aduc aminte...si-alung de mine visul,si ma cert ca nu-s cuminte...ca te doresc îngemanat în vene,ca te simt picând frumos pe pleoape

Ca te risipesc gângav prin perne si te traiesc în fiecare noapte

Iti visez surasul, cum mandru mi se inchina, cuvintele-ti sunt pline de dorul meu ce vine

Pe langa tine trece si ochii iti sclipesc cand verdele lor mi se prelinge in taina pe pereti, peretii unui suflet , al meu sa fie oare?

Cand tu,usor tii in brate o ardoare a vietii tale..

Si ma cutremur sacadat între intemperii de suflet

In umbra noptii,tacerea ta e urlet...nu-mi pot închipui de unde-mi maturi,atâtea frunze,atâtea toamne coapte

Hai vino de acum în fiecare noapte,sa ne îndragostim sub paturi

Si stiu ca-mi mangai o placere, ce doar a mea si-a ta va fi

Un copil din mine-mi spune cum o tiribomba in mine se va invarti cand tu avant iti vei lua

Pana la mine vei zbura, jumatate pe de-a intregul voi intra prin vena ta.

Ca sa-mi vezi surasul oglindit in ploaie, ineaca-mi pentru inceput din lacrimi intr-o alta apa, un pic mai dulce

Si pune-mi tristetile sa se culce in uitare!

Vreau?

2010-10-14T07:40:00.000-07:00

Toamna ma inunda cu o nostalgie cumplita, dar si de o bucurie nemaipomenita.Mi se face sete de momente pe care le astept din nou cu drag, mi se face foame de acele rasete in plina vara.Esti uneori prea fericit ca sa mai constientizezi ,esti prea imatur cu tine insuti si nu mai stii ce sa faci cand te vezi inundat de atata frumos , te simti plin , dar..plin de ce?Exista lucruri in viata minunate , dar totul e prea frumos ca sa fie adevarat.Noi traim prin inimile altora , nicidecum prin ale noastre si de acolo ne procuram fericirea .Cautam mirosul acela in aromele diminetii de octombrie, ne cautam pe noi si nu ne gasim.Gasim pe altii si in ei ne gasim pana la urma si pe noi.Suntem incompleti.Noi nu suntem numai noi.Fiecare suntem facuti si crescuti din altii.Traim prin altcineva.De fiecare data cand te gandesti''Sunt fericit'', in acel moment ti-a trecut prin cap o persoana draga , desigur.Normal e sa fie asa.Dar mai normal ar fi sa procuram fericiri din fiecare lucru mic , din fiecare picatura de ploaie.Dar ne-am simti numai noi, noi in propria fiinta , si atunci nu ar fi bine.Un om creste imbarligat prin cineva , dintotdeauna.Cine nu se gandeste , mergand pe strada intr-o dimineata ploioasa de octombrie ca se sincronizeaza in pasi cu ''acel cineva''?Ne gandim, desigur.Dar gandim cu voce tare.Susotim si ne imaginam tot ce e mai frumos, numai sa ne luminam ziua , numai sa ne facem sa credem ca suntem fericiti.Doar pentru ca gandim asa.Cu gandul departe.Si ecoul susotelilor noastre a ajuns acolo , acolo unde i s-a impus sa se duca.

Bon Jovi - I'll Be There for You
Asculta mai multe audio diverse

Amantl(e)acuri.

2010-10-12T04:36:00.000-07:00

Traim intr-o lume in care iubirile se risipesc ca fumul.Unii zic ca ne indragostim de teama de a nu ramane singuri sau pentru ca ne e inima atat de pustie si de arsa de dor , incat ne mintim ca am gasit dragostea, acolo, unde , de fapt, am intalnit doar un om la fel de singur ca noi..Ne gasim singuratatea intr-altul.Un alt suflet dispus sa se minta si el.Iubirile mintite nu duc nicaieri, sunt doar fundaturi , carari laturalnice din care va trebui sa ne intoarcem , mai mult ca sigur, murdari de noroi.Si nimic din ce-a fost rau, nu se va face mai bun.Dimpotriva.

Uneori suntem de-a dreptul niste enigmatici, pastram in noi gauri pe care le umplem cu vise , dar doar vise, nu stim ce facem cu ele , doar le pastram ..si uitam de ele.Nu stim ce se intampla cu noi, nu stim sa constientizam un adevar, ci doar il transformam intr-o minciuna.Niciodata nu suntem blanzi cu noi, tipa in noi o neplacere continua.Simti mereu pe cineva in spatele tau , iti pasa numai de ce ai pe exterior, interiorul pentru tine e nul.De ce ?Ne bagam sufletul in seama numai cu neplaceri ,si el tresare . Nu mai avem placerea sa zambim fara motiv , caci sufletul atunci ar zambi impreuna cu noi.Dar nu mai stim....

Suntem ceea ce spunem ca suntem.Si daca avem onoare, ne traim, culmea , propria viata fericita.La inceput a fost cuvantul.Si dupa ere pangarite de minciuni si ezitari, la sfarsit nu ne ramane decat propriul cuvant.

Fiecare avem in noi un sambure de teama , de neajutorare si senzatia continua ca cineva ar putea fi mai bun decat tine.Si miezul de foc si de tristete al naivitatii mele fara seaman pe lume.Te uimeste sa vezi cat de lin curge viata altora , in timp ce tie iti poate sta inima-n loc fie si numai la o fractiune de gand cum ca , poate, de data asta, ti se va intampla miracolul acela care nu se intampla niciodata.Asteptarea e grea , dar mai mereu, multi dintre noi , apreciem momentul de dupa.Ne pregatim inima pentru dansul de zi cu zi .Este un paradox ca atunci cand esti prea fericit ,inima parca iese din tine.Agitatia ei spune multe.Vrea sa-ti vorbeasca.A aflat inaintea ta ce se va intampla inauntrul tau.Si nu a mai apucat sa-ti spuna caci ea si-a scurs fericirea prin venele unui alt fericit.

Pink Floyd - Wish you were here
Asculta mai multe audio diverse

Clepsidra.

2010-10-10T02:25:00.000-07:00

Pasi...

Susoteli...

Am vorbit despre cat de copii ramanem inauntrul nostru, chiar daca viata ne pricopseste cu obligatii de adult.I-am spus cat de tare ma doare, uneori, sa simt nemila varstelor ce trec peste mine.Mi-a marturisit ca nu stie sa se vindece de vini pe care nu si le mai poate lua inapoi.Si ne-am intrebat unde se duc si in ce se prefac adevarurile pe care nu le-am inteles...

Ironia splendida a destinului mi-a scos in cale nenumarate idei alambicate , de care nu mai puteam scapa si cu care imi petreceam majoritatea timpului, cu care ma imprietenisem si devenisem nedespartite, idei pe care doar eu le puteam intelege.Fantomele anilor risipiti ne bantuie fara mila fericirile care vin uneori prea tarziu ca sa le mai putem trai intregi, ferite de nelinisti.

Totul era incurcat .Cand umbla nauc pe strazi ca sa ma gaseasca in parfumul teilor, cand nu-si mai stia numele si semna cu initiala de la''teiubesc''...Si eu , mai apoi , ii construiam , in fraze sofisticate, o comparatie menita sa-i puna mintea pe ganduri, cu botul pe labe si cu dragostea pe viata si pe moarte.Puneam aceeasi intrebare de fiecare data:''de ce?''.De ce?

Mainile mele desenau acolade triste, ridicole , prin aer.Avem cu totii o minte suspicioasa.Da.

Si recunosc eu ca atunci cand prinzi prea multa viteza, ca pe sosea, trebuie sa franezi?

''Trebuie sa plec, pot sa te pup?''a intrebat.Si eu am zis ca nu, si el a zis ca da.Si el , apoi a spus pa.Si eu am spus da.

Fara urma.

2010-10-08T04:50:00.000-07:00

Imi pun intrebari, dar simt si sunt sigura ca nu pot sa le raspund.Imi e drag cand vad oameni fericiti si ma intreb de ce unii sunt tristi , si unii fericiti.De ce nu putem sa fim toti la fel?Cand avem un motiv sa fim fericiti, sa fim cu totii pentru acelasi motiv , cand avem motiv de suferinta , sa suferim cu totii.Suntem diferiti , intr-adevar , dar oricum..totul ar fi prea frumos ca sa fie adevarat.Adevarul se rezuma doar la primele litere din''frumos''.Niciodata nu mancam tot cuvantul''frumos''.Parca ne e sila.Unii se inneaca cu el ,probabil.Inghitim doar cuvinte fara sens , cu care ne satisfacem doar micul dejun, nu stim sa apreciem nimic in scris, ci doar in gesturi.Nu spunem nici macar o vorba frumoasa pentru ca o simtim in noi si simtim ca trebuie s-o spunem..pur si simplu o spunem doar cu obligatie , fara a simti nimic.Suntem nuli la capitolul asta.Nu zambim decat cu impresia ca poate il facem pe celalalt sa se simta putin dezamagit , cand ne aratam pe intreaga fata doar un zambet ironic, atat de ironic...De ce nu putem sa simtim nimic in noi cand oferim un zambet, de ce nu palpaie ceva in noi?Totul a devenit fara sens , noi suntem doar niste pioni, nu mai stim nimic, suntem confuzi, confuzi de atata profunzime a ''uratului''.Toti spunem''eu nu regret nimic''...de ce spui asta?Ca sa te auda altii si sa zica ca esti cel mai fericit om de pe pamant?Cat am vrea sa fie asa, fiecare avem in noi o farama de amintire , de care ne aducem aminte cu greu..toti avem ceva in noi , mai bine zis nu avem ceva, si de-asta regretam.Este imposibil sa nu regreti nimic, este imposibil sa fie totul perfect.Dezamagirile sunt in floare, ne place sa-l facem pe altul sa se simta prost, orice i-am spune , cat de insignifiant ar fi pentru noi, dar nu avem habar cat de mult l-ar putea rani pe respectivul.

De ce te uiti la mine cu ochii astia goi?Esti atat de fericit incat plangi , sau plangi ca simti ca trebuie sa faci asta?Nimeni nu ar avea un raspuns.Ne-am invatat sa mintim , si cand cineva ne intreaba''ce-ai?'', tu ii arunci un irespirabil''nimic'' , cand tu ,pe de-a intregul ai numai fum si scrum in suflet si ...in privire.Ma satur zi de zi de infinitele povesti de dragoste, care , cu uimire, aflu mai apoi ca au fost doar scenarii.

Vama Veche - de ce?
Asculta mai multe audio diverse

Iubiromanie.

2010-10-06T07:13:00.000-07:00

Unii o numesc''rabdare'', altii''neputinta''...Framantarea pe care o detii in suflet zi de zi...aia e rabdarea, sentimentul ca nu mai poti in timp ce poti sa crezi asta.Iar neputinta tine de lasitate..zici asta cand te vezi in fata unei prapastii..iti place ce vezi, dar in acelasi timp , ti-e frica.Ti-e frica de ''josul'' vietii, ti-e frica sa dai inapoi dar ti-e frica sa gandesti si in perspectiva.Mai degraba , n-ai vointa.Ai doar lasitate.Cand vrei culmi inalte , ai si prapastii adanci.Sa crezi in asta , nu iti prelinge decat un zambet ..in treacat.Iti propui sa fii fericit, nu esti.Iti propui sa fii trist, esti.De ce?Dar de ce exista intrebarea asta''de ce?''.Daca nu ar exista , nu s-ar mai intampla minunile vietii.De ce?Din iubire.Ne jucam rolul in viata..uneori prea bine , dar uneori prea prost.E prea trist cand vezi o frunza cazuta pe strada ,si realizezi ca nu ai ce sa faci.Sa o iei si sa o lipesti la loc in pom?Nu realizam ca noi crestem odata cu timpul , noi realizam prea tarziu ce ni se intampla , realizam prea tarziu ca suntem in viata numai ca sa ne bucuram ca pasim odata cu vantul.Dar nu o facem.Nu suntem in intregime interesati de noi insine , suntem mai degraba prea patrunsi in sfera tentatiilor , de unde nu mai putem scapa decat daca constiinta ne va convinge, si asta numai daca ..ii vorbim frumos.Ne dezbracam de ...noi si descoperim ca am ajuns unde trebuia.Descoperim sau realizam?

Plain White T's - Let Me Take You There
Asculta mai multe audio diverse

Infinit.

2010-10-05T04:33:00.000-07:00

Ma storcoseste iubirea.Iubirea asta irelevanta ma innebuneste, ma face nebuna de fericire, nebuna de tristete in acelasi timp.Sunt adancita in mrejele ei si nu mai pot sa scap, nu mai pot sa imi iau avant.Sunt prea jos.Radacinile ei m-au cuprins si ma tin strans in brate...sa nu fug.De ce nu ma lasa sa ies?De ce nu-mi da voie sa-mi exprim gandurile in alta parte?De ce simt ca nu pot sa inaintez?Privirea imi e atat de coplesita incat nu mai pot sa vad inauntrul meu.Vreau sa aterizez in alt taram , in unul fara dezamagiri si fara cantece...de adormit pe marginea unui gand neterminat.Vreau aer , vreau sa-mi simt fericirea doar in urmele altor degete pe patinoarul fetei mele.

joshua radin & schuyler fisk - Paperweight
Asculta mai multe audio diverse

Enigmaticii

2010-10-04T05:38:00.003-07:00

De ce nu putem sa patrundem in corpul altcuiva?De ce trebuie sa stam pe veci in pielea noastra, pana se face ca de sarpe?Ne nastem in noi , murim in noi.Farmecul adevarat acesta este.Nu suntem niciodata mandri de noi insine, nu ne consideram niciodata mai presus de toate.De ce?Pentru ca nu exista un raspuns.Abia cand incep sa-mi schimb intrebarile, vin raspunsurile.Nu-mi mai sacrific inima pentru nimeni si pentru nimic si ma duc intr-un colt si ma transpun in alta lume..in lumea altcuiva.Cand jignim pe cineva , niciodata nu ne gandim cum ar fi daca noua ni s-ar intampla asa ceva, niciodata nu ne-am pune in pielea altcuiva cand e ceva de rau si noi suntem de vina, numai atunci cand viata altuia e prea frumoasa pentru noi si , chiar si atunci il insultam , numai pentru ca ne roade invidia si mereu vrem sa fim ca altii.Nu ne comportam niciodata civilizat cu noi insine, nu ne laudam si nu ne zambim.Nu ne imaginam o lume frumoasa cu noi, ci o lume frumoasa cu altii.Altii..altii..altii..mai tot timpul.Suntem un nimic in comparatie cu altii.Dar acei altii , la fel zic si ei.Deci pana la urma ne intalnim undeva?Sau suntem una si aceeasi persoana?Una si aceeasi persoana, care cuprinde mii de suflete parasite....

Flux nebun de vise

2010-10-03T03:13:00.000-07:00

Mi-am elucidat sperantele...am pus cap la cap toate gandurile si mi-am zambit ca si cum nimeni nu m-ar fi vazut!Imi place sa cred ceea ce numai eu cred, imi place sa mi te inchipui a fi un altul , un altul prea trist pentru mine.Nu te lasa vrajit de zambetele mele, nu te adanci in mine , nu-mi mai canta pentru ca imi place mai mult decat crezi tu, nu-mi mai numara pasii, nu-mi mai asculta gandurile...

De ce trebuie sa ne gandim ca acel cineva trebuie sa vina numai cand noi vrem?Poate nu suntem noi stapanii, nici macar pe noi insine..Dar increderea in noi e prea mare si totul ar fi prea frumos ca sa fie adevarat!Ne framanta invidia, mult prea mult si totul nu vine de la sine , noi singuri ne facem cat mai mult rau, mult , mult...De ce ne batem cu orgoliu din noi?Domneste in noi si il simtim ca parca explodeaza.Da.Iese prin piele si se prelinge sub forma de transpiratie.Asta credem.Dar nu , el este.Nu mai are loc.Din orgoliu , facem totul.Orgoliul ne da motiv de fericire , tot el ne da motiv de tristete.Prea ne domina.Pe de-a intregul.

Cand iubesti pe cineva, lasa-l in voia lui, lasa-l sa se simta liber si in acelasi timp implinit.Nu esti tu stapanul nimanui, nu iti incerca rautatile pe cineva pe care il iubesti.Nu inainta tu, lasa inima sa-ti spuna drumul.Traieste ca si cum tu ai fi compus din doua persoane si imagineaza-ti ca totul e facut pentru tine...relativ.Lasa-te purtata de vant, mergi prin ploaie si gandeste-te la tot ce vrei.Esti libera! Si lasa-l pe cel pe care il iubesti..lasa-l langa tine..si zambeste-i din cand in cand si vei primi acelasi lucru.Vei simti in tine.Cand nu iti vei da seama, cineva te va cuprinde in brate, si te vei intreba''de ce?''..dar tu singura stii bine de ce.Controleaza-ti simturile si poarta-te frumos cu tine.A te purta frumos cu tine e ca si cum a te purta frumos..cu cel pe care tu nu ti-l poti scoate din tine.Da.Si da , ploaia este influentabila.Frumos este cand te simti ''tu''.Cand te simti pe de-a intregul tu.Cand simti ca faci totul odata cu pasii repezi ai linistitei ploi.

Morcheeba - Enjoy The Ride
Asculta mai multe audio diverse

De mână

2010-07-15T04:50:00.000-07:00

Esti agatat parca intr-un cui si nu poti sa te misti?Esti acoperit la gura?Nu.Tipa.Sau spune ceva.Era o zi cand toti parca fugeam de acel ceva , de acel sentiment, dar acum toata lumea se ingramadeste.Si oare de ce?Trebuie sa mergem in sir indian ca sa se intample ceva?Daca nu te gandesti , ti se intampla , dar asta este imposibil pentru ca , cu cat de mult iti impui sa nu te gandesti la ceva , cu atat o faci mai mult.Nu se poate.Nu ne sta in fire.Eu , uitandu-ma pe geam vad ceva , tu uitandu-te pe geam , acelasi geam , vezi altceva.Avem perspective diferite , ceea ce ne face sa fim speciali.Nu suntem cu totii pusi pe harta , mai exista si oameni pusi pe fericire , la propriu.Ne invatam singuri cum sa traim , ne vorbim singuri in soapta si da, ne auzim.Ne auzim vocea si descoperim cat de blanda e cand vorbesti in soapta.Asa sa faci tot timpul.Vorbeste in soapta , vorbeste incet cu cel de langa tine , spune-i ceva ce stii tu ca il va face sa zambeasca.Pune-te in postura lui si gandeste-te tie ce ti-ar placea sa-ti zica cineva si fa asa.Nu te mai gandi daca e bine sau nu.Asa sa faci.Viata nu e sa o gandesti, mereu.Iti trece o idee prin cap..indeplinesteti-o.De ce sa ratezi?De ce sa te gandesti mai apoi ce bine ar fi fost daca ai fi facut si in primul rand daca ai fi indraznit.Aceste idei , aceste ganduri iti lasa inapoi amintiri , amintiri poate greu de uitat .Asta e viata , plina de dorinte si idei..si daca nu ti le indeplinesti , chiar si singur , se duce din entuziasm.Mai lasa putin loc si de suspans si incearca sa te pui in postura imatura.Fii mai des copil.Incearca-ti atu-urile si pune-le pe primul loc.Iti este foarte bine cand razi cu prietenii si parca peste tot in jur numai rasete auzi , dar poate este numai rasul tau..dar in mintea ta , toti rad.Esti bine cand vezi pe cineva fericit si te gandesti uneori , ca tu de ce nu esti?Zambesti cand cel de pe banca de alaturi este fericit si indragostit de tot, si te gandesti si iti pui intrebari.Dar nu le raspunzi.Le lasi sa fiarba in tine , pana te vor incalzi si atunci vin raspunsurile.Gandeste-te mai mereu la ceva frumos , lasa raul in urma.Nu plange pentru amintiri , lasa-le doar in mintea ta si zambeste-le.Nu te intrista cand crezi ca e timpul sa fii trista , bucura-te tot mai mult ca poti sa bucuri pe cineva.Nu te lasa prada ispitei si adulmeca-ti poftele si fa-te spion.Spionul gandurilor tale.Nu te adanci in solutie , nu incerca sa gasesti un raspuns la ceva , lasa-l sa vina singur.Tu , doar stai aici si priveste , priveste la cei din jur , stai si uita-te cum altii sunt fericiti.Si asta este bine.Totul vine de la sine.Si sufla intr-o papadie , sa vezi ce bine te simti.

Asculta mai multe audio Muzica

Spartacus.

2010-07-13T12:58:00.000-07:00

De ce ai zambetul acesta?De ce intotdeauna te apropii si imi furi cuvintele , de ce trebuie sa aud numai zgomotul privirii tale cand se indreapta incet spre mine?Ai un zambet de sticla , si poate se va sparge vreodata si iti va deschide rasetele , rasetele acelea care ma cuprind ..cu totul.Nu putem face nimic fara un zambet , nu putem calca bine si nu putem sa ne ridicam .Din fericire ,de obicei , ne ridicam.Nu pe varfuri.In viata.Hai sa ne prindem in par o stea si seara sa mergem sa ne uitam pe cer , sa le numaram si sa visam.Ce poate fi mai frumos?Plimba-ti mana prin parul meu si gadila-mi sentimentele.Intodeauna ne simtim bagati in seama cand ni se vorbeste urat , dar nu ne intrebam mai deloc cand ne zambeste cineva .Ne simtim pur si simplu normali si oferim si noi un zambet , cu plata.Nu ne gandim niciodata ce imagine frumoasa ar fi daca ai vedea pe strada numai lume zambind.Multi ajung odata la concluzia ca isi risipesc zambetele si si le pun la pastrat si la un moment dat rad fara masura si isi zic ca a venit fericirea peste ei?Zambete vechi , zambete uzate , zambete pastrate..doar asta avem.Avem un zambet de sticla si nu ne bucuram de detalii.Vrem multe , multe , grele , grele si cu dorinta asta ne ingreunam si mai rau.Si la un moment dat , cedam si ne jignim singuri.Zambet de sticla , asta e tot.Nu se sparge niciodata.Noi ne spargem.De greutati.Zambetul se duce..

Lovafone

Ce inseamna ''a simti''?

0% zahar.

Rolling shadows of nights.

Vin sec.

Iubim?

Clădim.

Fata cu sufletul de foc

Poate..noi!

Incandescent.

Imbratiubitoare.

Nimeni nu stie de ce.

Tragedia inimii.

Iarasi..

Niste pene.

O voce.

Camp de maci.

Largul marii.

Ochi de rechin.

Et voilà

Nimicul nostru.

Suntem imbratisati de praf.

Tarziu in noapte.

Da,cu siguranta.

Si cand ajungi aici,cazi.

Cercuri.

Sufocant

Ascendent.

Ghimpe.

Desteptatorul.

Cu toata fiinta.

Incrucisari.

Parascoveniiubiratice.

Oglinda iluziilor.

Vant gratios.

O pasare de noapte.

Ploaia face parte din viata,dragilor!

Iubitule,iti spun.

Captusiti in emotii.

Vanatoare de inimi.

Nimicul cunoscut.

Iarna unor zeite..

Vreau?

Amantl(e)acuri.

Clepsidra.

Fara urma.

Iubiromanie.

Infinit.

Enigmaticii

Flux nebun de vise

De mână

Spartacus.

Avem si alta fata?

Si zic ca..

Cu voce.

Te vezi?

Inapoi si noi.

Momente.

Arome.

Vise.

Glume.

Panze..

Frunzele cad, inimile se ofilesc.

Suntem diferiti.

Necunoscut.

Numai acum.

La.

Cu pofta.

Nopti albe.

Jucatori si spectatori.

Of course!

Chirichiribambumbambu.

Pana?..de cuvinte.

Puncte.Puncte.

Holiday.

Hai sa ne coloram!

Serendipity.

Invers.

Daca doooar.

Liberura.